SECȚIUNEA CADRE DIDACTICE 2016-2017

SECTIUNEA CADRE DIDACTICE- PROIECTE, PPT 

 

SĂ ÎNVĂȚĂM DESPRE PĂDURE!

Coordonator: bibl. BADESCU MARIANA

Colegiul Național ,,Mircea Eliade” Reșița

MOTTO:

                        ,,De câte ori, în mijlocul arborilor muţi şi neclintiţi ne-am simţit ca în tovărăşia unor vechi prieteni guralivi! De câte ori nu le-am destăinuit lor durerile noastre şi de câte ori, mai cu seamă, nu ne-au alinat ei aceste dureri.” 

                                                                                                           Calistrat  Hogaş

                       

ARGUMENT:

            Motivaţia care stă la baza propunerii spre derulare a acestui proiect este pe cât de complexă pe atât de urgentă şi ea  îşi are originea în  primul rând în starea de avarie evidenta a echilibrului natural al întregii  noastre planete.

            Fulminanta evoluţie a știinţei şi tehnicii, care stârneşte admiraţie şi chiar uluire pe domenii distincte, costă un preţ din ce mai mare calculat la nivel global,

deoarece instinctul latent al omului se manifesta în primul rând prin dorinţa de a trăi bine cu orice preţ, eliminând, conştient sau nu, orice barieră sau interdicţie

din calea lui. Cel mai greu este să schimbi mentalitatea precum că natura are resurse inepuizabile de a se autoregla, auto vindeca singură, indiferent de impactul pe care îl are asupra ei activitatea omului.

            Schimbarea mentalităţii unei societăţi umane a fost totdeauna în sarcina educaţiei, fie că s-a făcut în instituţii specializate, fie că a fost efectul unui ,,curent”, manifestat la nivel de opinie publică, dar tot declanşat anterior printr-o susţinută şi îndelungată educaţie a generaţiilor în formare.

            În acest sens pe plan mondial s-a demarat o unitară campanie de educare a

tinerei generaţii în spirit ecologist ca şi comportament individual, cât şi de iniţiere în forme de militare împotriva acţiunilor agresiv-poluante ale marilor corporaţii internaţionale al căror interes major este profitul imediat în dauna viitorului a însăşi vieţii pe  Pământ.

            Unul dintre aceste proiecte este ,Să învăţăm despre pădure”, care are parte de un real interes din partea şcolilor din ţara noastră atât pentru că pădurile sunt simbolul cel mai puternic pentru ceea ce numim natură, cât şi pentru că sunt cadrul prin care se poate face o educaţie ecologică reală şi accesibilă având ca suport şi cadru concret pădurea.

PREZENTAREA  PROIECTULUI:

            De ce am ales acest titlu? Pentru că nu consider că vâsta elevilor participanţi la proiect permite demersuri educative axate pe informaţii şi nici că se poate  neglija componenta afectivă, bază vitală în formarea de convingeri trainice în orice situaţie,nu numai în cea urmărită în acest proiect. De aceea am vizat ca desfăşurarea acţiunilor să se încadreze în mod special  în aria celor care plac la această vârstă, care sunt accesibile, dar mai ales care trezesc satisfacţii şi entuziasm, într-un cuvânt care au ca efect dorinţa de implicare sinceră, starea de nerăbdare pentru a desfăşura orice activitate propusă.

            Rezumând şi explicând, toate obiectivele propuse vor fi atinse în două tipuri de activităţi: ieşiri recreative în spaţiul pădurilor din prejma localităţii şi reflectarea acestora  în manifestări artistice: desen, pictură, colaje, modelaje,  machete, mini-scenete şi alte tipuri pe care le pot propune însuşi elevii pe parcursul derulării proiectului.

            Deoarece doresc să continui şi în anii următori participarea cu proiecte educaţionale, mi-am propus ca în acest an să formez elevilor capacitatea de a simţi frumosul din natură, în general, şi al pădurii, în special. Pe acest suport voi urmări mai apoi activităţi de informare cu caracter profund ecologic şi formarea de comportamente corespunzătoare.

             Deşi are o uşoară notă de ,,amânare” a ceea ce privește experienţa personală mi-a dovedit de multe ori că o motivaţie şi o convingere fragilă poate constitui explicaţia unui eşec, că nu o dată am constatat  că o activitate ce este considerată o reuşită se dovedeşte a nu avea impact pe termen lung asupra personalităţii copiilor, care rămân deseori cu o impresie confuză asupra adevăratului scop urmărit.

            De aceea proiectul va fi organizat ca un spectacol al bucuriei, al libertăţii de exprimare prin cuvânt, culoare, măiestre şi, în special, prin  FRUMOS.

SCOPUL  PROIECTULUI:

            *Formarea şi dezvoltarea graduală a capacităţii afective a elevilor de a descoperi şi de a aprecia frumuseţea pădurilor şi rolul acestora în viaţa şi activitatea omului,  ca mijloc de recreere, izvor nesecat de inspiraţie a artei frumosului în toate formele acesteia, manifestare a bucuriei şi preţuire a vieţii;

            *Conturarea deprinderilor şi atitudinilor de a preţui şi respecta mediul natural prin comportamente civilizate specifice vârstei.

OBIECTIVELE  PROIECTULUI:

            -dezvoltarea unor atitudini/comportamente favorabile pentru îmbunătăţirea relaţiilor dintre om şi natură, în general, şi dintre om şi pădure, în special;

            - cultivarea capacităţii afective de a descoperi frumuseţea naturală a pădurilor prin observarea schimbărilor specifice anotimpurilor;

            - formarea/dezvoltarea deprinderilor de a căuta/cerceta aspecte inedite, minuscule existente în viaţa pădurilor;

            - stimularea cooperării de grup pentru îndeplinirea sarcinilor propuse, în vederea realizării unor rezultate cu impact pozitiv şi stimulator pentru toţi elevii implicaţi;

            - îmbogăţirea cunoştinţele despre rolul pădurilor în menţinerea vieţii pe pământ şi, implicit, manifestarea sentimentelor de grijă faţă de protejarea lor împotriva celor care o distrug;

            - stimularea capacităţilor creatoare ale elevilor, având ca sursă de inspiraţie pădurea;

            - realizarea de lucrări artistico-plastice în care să redea frumuseţile pădurii în decursul celor patru anotimpuri, realizarea de expoziţii la nivelul şcolii, în vederea mediatizării şi promovării mesajului proiectului.

PERIOADA DERULĂRII:

- octombrie 2016 – iunie 2017

GRUPUL ŢINTĂ :

    *400 de elevi ai colegiului

RESURSE PROIECT:

RESURSE UMANE:

            -elevii claselor P -VIII de la C.N. ,,Mircea Eliade”

            - înv. si prof. de la clasele implicate în proiect;

            - părinţii elevilor, sensibili la ideea proiectului şi doritori să-l susţină;

            - reprezentanţi ai comunităţii locale.

RESURSE SPAŢIALE :

            - sala de clasă;

            - Pădurea Văliug şi Pădurea Secu;

            - Parcul Copiilor din Reșița.

RESURSE FINANCIARE :

            - autofinanţare;

            -susţinere din partea comunităţii locale cu mijloc de transport pentru deplasarea grupurilor în zonele de desfăşurare a activităţilor;

            - eventuale sponsorizări şi donaţii.

RESURSE  MATERIALE :  

-foi albe şi colorate format A4 pentru desene, pictură şi colaje;

-acuarele, tempera, pensule, pastă de lipit, hârtie glasată, hârtie creponată, hârtie ambalaj pentru flori, autocolant de diferite culori, carton, suport polistiren alb şi colorat, foarfece, cretă colorată, plante presate, seminţe etc;

-deşeuri reciclabile: sticle şi pungi de plastic, cutii de carton de orice tip, suporturile de la hârtie igienică, ambalaje etc ;

-aparat foto, CD-uri, calculator,casetofon, casete etc;

-conexiune INTERNET, multiplicări xerox ;

-dosare, mape pentru portofoliile elevilor şi pentru portofoliul clasei.

REZULTATE AŞTEPTATE :

            - formarea deprinderilor de a acorda atenţie oricărui colţ de natură, sesizând frumuseţea şi unicitatea lui;

            - manifestarea unei conduite ecologiste faţă de pădure, în special, şi faţă de întreaga natură, în general;

            - promovarea de către fiecare copil participant la proiect a necesităţii adoptării atitudinii ecologice de către fiecare om faţă de natură;

            - manifestarea iniţiativei personale şi dezvoltarea încrederii în forţele proprii, prin propuneri, acţiuni şi comportamente;

            - dezvoltarea spiritului de echipă, a cooperării, pe baza încrederii şi a respectului reciproc faţî de toţi membrii echipei.

EVALUAREA PROIECTULUI:

            - observarea sistematică a comportamentului elevilor în situaţii concrete;

            - realizarea de desene, picturi, colaje, machete prin care fiecare elev să îşi exprime sentimentele faţă de natură;

            - expoziţii cu lucrările elevilor;

            - concursuri şi acordare de diplome pentru contribuţii deosebite şi originalitate;

            - expunerea unor panouri cu lucrările elevilor implicaţi în proiect la nivelul şcolii;

            - mediatizarea mesajului proiectului prin postere relizate de elevi;

            - realizarea unui CV cu aspecte din derularea proiectului;

            - prezentarea proiectului în cadrul comisiei metodice a învăţătorilor.

CALENDARUL ACTIVITĂŢILOR :

            *OCTOMBRIE 2016

            1. ,,Să ne cunoaştem proiectul”- întâlnirea iniţială în scopul formării echipei de proiect, a informării grupului ţintă despre scopul, obiectivele şi a motivaţiei derulării acestuia; propuneri de activităţi de către coordonatori şi ,în special, de către elevi – selectarea acestora şi întocmirea unui prim calendar al acţiunilor dorite.

MESAJUL  ECO : ,,PĂDUREA  ESTE  IZVORUL  VIEŢII”

            Loc de desfăşurare: sala de sport a  C.N. ,,Mircea Eliade”.

            Realizare: momentul 1: prezentarea proiectului de către coordonator;

                               momentul 2 : stabilirea participanţilor la proiect prin acceptarea                                                                voluntară;

                               momentul 3: propuneri de activităţi şi întocmirea unui prim                                                                      calendar al activităţilor.

            Perioada: săptămâna 8 - 15 octombrie 2016.

*PĂDUREA TOAMNA

            2.  ,,Spectacolul frunzelor de toamnă “– vizită în Parcul Copiilor din Reșița, urmată de o activitate de observare  în pădurea din apropierea, în scop dublu: observarea diferenţei dintre mediul natural şi cel creat de om, precum şi a schimbărilor specifice toamnei.

MESAJUL  ECO : ,,SALVAŢI  PĂDUREA !”

            Loc de desfăşurare: Parcul Copiilor Resita

            Realizare: momentul 1- deplasarea  în parc cu elevii, observarea parcului prin întocmirea de către fiecare elev a unei descrieri personale ;

                                    momentul 2- discuţii libere despre schimbările specifice toamnei; colectarea de frunze cu forme şi culori deosebite în vederea presării şi utilizării la activităţi artistico-plastice.

            Perioada :săptămâna 15- 22 octombrie 2016

*NOIEMBRIE 2016

3. ,,Chipul frunzelor de toamnă”- activitate artistico-plastică de redare a simbolisticii cromatice specifică pădurilor în anotimpul toamna.

MESAJUL  ECO :,,PĂDUREA  ARE  NEVOIE  DE  DRAGOSTE”

            Loc de desfăşurare : săli de clasă.

            Realizare : momentul 1- discuţii şi explicaţii despre schimbările suferite de păduri în anotimpul toamna;

                                    momentul 2 – intuirea unor imagini cu păduri toamna şi a frunzelor presate, pe care elevii le-au adunat la activitatea precedentă;                                                            momentul 3 - realizarea de lucrări plastice folosind tehnica imprimării şi cromatica specifică toamnei.

            Perioada : săptămâna 15- 22 noiembrie 2016

*PĂDUREA IARNA

*IANUARIE 2017

4. ,,Ce se întâmplă în pădure?”- activitate de  informare despre viaţa pădurii în anotimpul iarna.

MESAJUL  ECO : ,,OPRIŢI DISTRUGEREA PĂDURILOR!”

            Loc de desfăşurare : săli de clasă şi biblioteca şcolii.

            Realizare : activitățile se vor desfăşura după o perioadă în care elevii vor fi îndrumaţi să adune informaţii despre viaţa plantelor în timpul iernii şi va avea aspectul unei ,,mese rotunde”.

                                    momentul 1 -  fiecare elev are ocazia să îşi prezinte informaţiile, care vor fi consemnate sub formă de idei principale de către profesori, pe tablă (sau pe o planşă);

                                    momentul 2 – desprinderea concluziilor despre faptul că viaţa pădurii nu se întrerupe în timpul iernii ,ci doar se încetineşte;

                                    momentul 3 – realizarea unui panou cu imagini, ale pădurilor în timpul iernii şi stabilirea datei în care să se facă o ieşire în pădure pentru a observa frumuseţea pădurii înveşmântată în zăpadă.

            Perioada : săptămâna 15-22 ianuarie 2017

*FEBRUARIE 2017

5. ,,Spectacolul pădurii de argint”- ieşire în pădure pentru a observa frumuseţea şi cromatica specifică iernii.

MESAJUL  ECO : ,,NU  SUFOCAŢI PĂDURILE  CU DEŞEURI!”

            Loc de desfăşurare : Pădurea Văliug – deplasare pe jos.

            Realizare : momentul 1 - deplasare în pădure;

                               momentul 2 – desfăşurarea  unor activităţi de observare a cât mai multe aspecte ale înfăţişării pădurii sub podoaba zăpezii;

                               momentul 3 – organizarea de jocuri de iarnă la preferinţa elevilor.

            Perioada : săptămâna 3 – 10 februarie 2017

6. ,,Pădurea în imaginaţia noastră” –activitate pe ateliere de lucru : toamna şi iarna în culorile copiilor.

MESAJUL  ECO :,,ŞI  NOI  PUTEM  SALVA  PĂDUREA!”

            Loc de desfăşurare : sălile de clasă.

            Realizare :momentul 1 – reactualizarea impresiilor trăite în drumeţiile efectuate în cele două anotimpuri;

                                    momentul 2 - împărţirea elevilor pe ateliere (după preferinţele lor);

                                    momentul 3 – crearea de lucrări plastice după tema aleasă şi realizarea unei expoziţii la nivelul şcolii.

            Perioada : săptămâna 21 – 28 februarie 2017

*PĂDUREA PRIMĂVARA

*MARTIE 2017

7. ,,1 Martie-sărbătoarea primăverii, sărbătoarea reînvierii naturii” – activitate de confecţionare de mărţişoare cu mesaj către preţuirea pădurilor ca un dar suprem al vieţii pe Pământ.

MESAJUL  ECO :,,O PĂDURE CURATĂ = SĂNATATE!”

            Loc de desfăşurare : săli de clasă.

            Realizare : momentul 1 – convorbire despre impactul sosirii primăverii asupra naturii, în general, şi asupra pădurii, în special;

                                    momentul 2 – prezentarea semnificaţiei şi a obiceiurilor legate de mărţişoare ca simbol al primăverii;

                                    momentul 3 – confecţionare de mărţişoare inspirate din viaţa pădurii: frunze, flori, buburuze, fluturi, copăcei etc

            Perioada : 1-2 martie 2017

*APRILIE 2017

8. ,,Din nou în pădure –spectacolul reînvierii!” – drumeţie în pădure cu scopul observării reînceperii unui nou ciclu de viaţă.

MESAJUL  ECO : ,,VIITORUL DEPINDE DE PĂDURE!”

            Loc de desfăşurare : Pădurea Văliug

            Realizare : momentul 1 – deplasarea în perimetrul pădurii;

                               momentul 2 – împărţirea pe grupe, preluarea sarcinilor ( observa-

rea înfrunzurii/înmuguririi arborilor, descoperirea de ierburi şi flori timpurii, vietăţi ale pădurii :păsări, insecte, broscuţe etc).

                               momentul 3 – jocuri preferate de copii, cules de floricele de primăvară, cântece, poezii, ghicitori etc.

            Perioada : săptămâna 7- 14 aprilie 2017

*MAI 2017

9. ,,Pădurea şi florile – spectacol de prospeţime şi culoare” -activitate de creaţie plastică pe ateliere

MESAJUL  ECO :,,NU RUPEŢI NICI O PLANTĂ FĂRĂ ROST!”

            Loc de desfăşurare : săli de clasă.

            Realizare :momentul 1 – prezentarea de imagini din atlase botanice, reproduceri  de artă, desene ale altor copii, fotografii ilustrând păduri şi flori – convorbire despre importanţa lor în viaţa omului.

                                    momentul 2 – comunicarea temei şi împărţirea elevilor pe ateliere după preferinţe;

                                    momentul 3 – crearea de lucrări reprezentând păduri cu flori de primăvară şi realizarea unei expoziţii tematice.

            Perioada : săptămâna 19 – 25 mai 2017

*PĂDUREA  VARA

*IUNIE 2017

10. ,,Ziua mondială a mediului – 5 iunie“- activitate de informare asupra militării ecologiştilor pentru protejarea mediului natural.

 MESAJUL  ECO : ,, SĂ LUPTĂM ÎMPREUNĂ PENTRU UN                                                                MEDIU CURAT !”

            Loc de desfăşurare : săli de clasă

            Realizare : momentul 1 – trecerea în revistă a zilelor închinate protejării mediului: 23 martie – Ziua Mondială a Apei, 1 aprilie – Ziua Mondială a Păsărilor, 15 aprilie – Ziua Mondială a Pădurii, 22 aprilie – Ziua Mondială a Pământului;

                                    momentul 2 – prezentări ppt pe calculator a scurte înregistrări dedicate zilelor prin care se militează pentru protejarea mediului natural;

                                    momentul 3 – realizarea de postere cu mesaje ecologiste şi premierea acestora.

            Perioada : ziua de 6 iunie 2017

11.,,Pe cărare, prin pădure, după fragi şi după mure…” -drumeţie la final de proiect, în scopul încheierii observării ciclului celor patru anotimpuri

MESAJUL ECO: ,,ORICE GEST CONTEAZĂ-NU FI NEPĂSĂTOR  LA DISTRUGEREA VIITORULUI!”

            Loc de desfăşurare : Parcul Copiilor din Resita

            Realizare : momentul 1 – deplasarea în parc;

                                    momentul 2 – organizarea de concursuri pe echipe pe teme de cercetare a ecosistemului pădurii ( recunoaşterea de specii de arbori, de ierburi şi flori de pădure, legătura dintre pădure şi celelalte vieţuitoare – insecte, păsări, broscuţe etc).

                                    momentul 3 – desfăşurarea de jocuri, interpretarea de cântece şi poezii despre natură şi frumuseţile ei.

            Perioada : 8-9  iunie 2017

12. ,,Am devenit prietenii pădurii!” - activitate de evaluare a proiectului

MESAJUL  ECO : ,, NICI  O  ZI  FĂRĂ  GRIJĂ  PENTRU PROTEJAREA  NATURII ÎMPOTRIVA POLUĂRII !”

            Loc de desfăşurare : salile de clasă

            Realizare : momentul 1 – expunerea hărţii proiectului şi aprecierea fiecărei activităţi desfășurate;

                                    momentul 2 – desprinderea concluziilor şi notarea pe un poster de către fiecare elev a impresiei celei mai puternice lăsate de derularea proiectului.

                                    momentul 3 – notarea de către fiecare elev a ,,Angajamentului de prieten al pădurii’’ şi stabilirea că atitudinea de ecologist trebuie să continuie şi  după încheierea proiectului.

                                    momentul 4 – interpretarea mini-scenetei ,,Pădurea şi copiii”, intonarea de cântece şi recitarea unor poezii culte sau populare închinate codrului.

            Perioada : 15 iunie 2017

           

NATURA , PRIETENA MEA!

- CORPURI, CARACTERISTICI, PROPRIETĂȚI, TRANSFORMĂRI-

-învățarea prin proiecte-

Prof. înv. primar NEGRILĂ ANGELICA

Școala Gimnazială Castranova, Dolj

   Proiectul  este o metodă ce implică elevii în învăţarea conţinuturilor  şi dezvoltarea abilităţilor prin intermediul unui proces extins, structurat în jurul unor  întrebări sau probleme complexe, proces ce va avea ca rezultat unul sau mai multe produse.

                Activităţile cu caracter interdisciplinar au pronunţate valenţe formative, favorizând cultivarea aptitudinilor creative. Cadrul didactic, dând dovadă de măiestrie şi pricepere, poate asigura integrarea la nivel interdisciplinar, prin găsirea conţinuturilor comune diferitelor obiecte de studiu.

            Am propus realizarea unui proiect la disciplina științe, clasa a III-a  utilizand platforma electronică wikispace, unde fiecare elev avea creat cont și noțiuni elementare de utilizare a TIC.

           Pe platforma sunt încarcate atat noțiunile teoretice, cât și fișele de lucru, fișele  de observare a experimentelor.

LECTIA 1

CORPURILE SI CARACTERISTICILE ACESTORA

     Oamenii, animalele, plantele, apa, aerul, pământul, lucrurile confecționate de oameni se numesc corpuri. Aceste corpuri alcătuiesc mediul înconjurător.

    Corpurile se aseamănă sau se deosebesc în funcție de:

·         aspect ( culoare, mărime,formă),

·         întrebuințare,

·         materialul din care sunt realizate.

APLICAȚIE

Dă exemple de corpuri care se aseamănă sau se deosebesc prin însușirile menționate.

    In ceea ce privește mărimea, corpurile se pot deosebi după:

·         lungime

·         grosime

·         volum

·         capacitate

   Unele dintre corpuri iși pot schimba culoarea, forma și mărimea datorită creșterii, dezvoltării, influenței anotimpurilor sau din cauza acțiunii omului asupra lor.

Activitate experimentală:

CE experimentăm?    Schimbarea formei corpurilor sub acțiunea omului.

CU CE experimentăm? O bilă din plastilină, planșeta.

CUM lucrăm?                Presăm cu palma bila din plastilină.

CE am descoperit?        ………………………………….

   Joc: Recunoaște corpul! …………………………………

  Un elev descrie un corp precizând culoarea , mărimea, culoarea, forma, materialul din care este confecționat și intrebuințarea acestuia.

 Completați fișa de lucru!

 Feedback: Completați ciorchinele!

PORTOFOLIU

·         realizează un tablou folosind deșeuri ale unor corpuri solide,

·         realizează o prezentare power-point cu imagini ale lucrarilor

·         completează schema lecției

·          completează fișa de observare a experimentului

LECTIA 2

SOLID, LICHID, GAZOS

    In mediul înconjurător există corpuri solide , lichide și gazoase.

    Corpurile aflate  în stare solidă au formă și volum propriu.

    Găsește exemple!

    Corpurile aflate în stare lichidă curg și iau forma vasului în care sunt puse.

   Găsește exemple!

     Corpurile aflate în stare gazoasă nu au formă proprie și se împrăștie usor. Unele corpuri gazoase au culoare, altele nu.

    Găsește exemple!

    Starea în care se găsește un corp la un moment dat se numește stare de agregare.

    Unele corpuri pot trece dintr-o stare de agregare în alta, altele, nu.

  Exemple…

Antartica –apa si gheata

Evaporarea- apa si vaporii de apa

Activitate experimentală:

CE experimentăm?   Schimbarea starii de agregare în care se afla unele corpuri

CU CE materiale?         Ibric cu apă, fierbător, o bucata de sticlă

CUM  lucrăm?              Punem apa la fiert,  pana ajunge la punctul de fierbere

                                      Apoi punem deasupra o bucata de sticlă

  CE am descoperit?     ….

PORTOFOLIU

·         Deseneaza în Paint  corpuri:

¨      de aceeași culoare

¨      de aceeași forma

¨      de aceeași marime

¨      folosite in activitatea scolară

·         completează schema lecției

·          completează fișa de observare a experimentului

·         completati fișa de lucru

LECTIA 3

Corpurile cu viață și corpurile fără viață

    In jurul nostru există corpuri cu viata , dar și corpuri care nu au viață.

    Corpurile care se nasc, respiră, se hrănesc, se dezvoltă, se înmultesc si mor se numesc corpuri cu viată.

     Aceste corpuri suferă de-a lungul timpului diferite transformari datorită creșterii si îmbătranirii.

      Unele corpuri se deplasează singure, altele, nu.

      Corpurile care nu au viață suferă transformari doar sub acțiunea omului sau a fenomenelor naturii.

      Găsește exemple!

       Omul are nevoie pentru viata și activitatea sa de unele corpuri cu viață, dar și de cele fără viață.

JOC: Fotografiază planta!

   Activitate  experimentală:

CE experimentăm?      Creșterea si dezvoltarea plantelor

CU CE materiale?        Boabe de fasole, de grâu, porumb, vata umezita, ghiveci

CUM lucrăm?              Semanam boabele si urmarim evolutia lor.

CE observăm?              Masuram cu rigla si notam rezultatele.

PORTOFOLIU

v  Selecteaza din clip art imagini ale unor corpuri cu viata, si ale unor corpuri fara viata.

v  Gaseste curiozitati despre plante

Editeaza o compunere despre animalul tau preferat si public-o pe blog  http://angelicanegrila.blogspot.ro

v  Completeaza fisa de observare a experimentului

v  Completeaza schema lectiei

LECTIA 4

MATERIALE NATURALE SI PRELUCRATE

   Piatra, nisipul, lemnul, lutul, plantele si altele sunt materiale  naturale.

  Ele pot fi folosite asa cum se gasesc in natura sau pot fi prelucrate  pentru obtinerea altor materiale.

   Materialele obtinute prin transformarea materialelor naturale se numesc material e prelucrate.

   De exemplu, nisipul este folosit la prelucrarea sticlei, lemnul este folosit la fabricarea mobilierului, marmura pentru realizarea sculpturilor.

   Materialele naturale si cele prelucratese pot afla in stare solida, lichida sau gazoasa. Ele se deosebesc si prin culoarea, forma, marime.

   Corpurile pot avea diferite insusiri:

·         transparenta

·         flexibilitate

·         fragilitate

   Corpurile transparente permit trecerea luminii prin ele .

  Corpurile  flexibile isi modifica forma sub actiunea omului.

  Corpurile fragile se sparg sau se rup usor.

   Gaseste exemple!

  ACTIVITATE  EXPERIMENTALA

·         Realizeaza o colectie de imagini cu materiale naturale si prelucrate.

Realizeaza etichete pe care sa notezi denumirea materialului , caracteristicile lui si intrebuintarile acestuia.

PROIECT EDUCAŢIONAL:   “ECO- JUNIORII”

Prof. biologie Perţa Cristina Mirela

COLEGIUL NAŢIONAL „MIRCEA ELIADE” REŞIŢA

„ Eu pot să fac ceea ce tu nu poţi face, iar tu poţi face ceea ce eu nu pot face.

 Împreună putem face lucruri mari.
   Nimeni nu poate realiza vreodată singur ceea ce poate realiza prin parteneriat cu alţii.”
                                                                                    ( Maica TEREZA)

Proiectul "Eco-Juniorii" a fost implementat în scopul promovării educaţiei ecologice, ca educaţie pentru o dezvoltare durabilă, factor esenţial în formarea personalităţii tinerilor cetăţeni în vederea integrării sociale.

Proiectul s-a născut ca urmare a necesităţii responsabilizării şi conştientizări elevilor faţă de problemele mediului, pornind de la cele mai banale acte pe care aceştia le fac zilnic, până la adoptarea unui stil de viaţă ecologic. Spiritul civic slab dezvoltat, dar şi neimplicarea elevilor în deciziile cu privire la problemele promovate de mediu, atât în cadrul grupului şcolar, cât şi în cadrul comunităţii, au fost alte motive care au stat la baza implementării acestui proiect în şcoală.

 Educaţia pentru mediu este un proces ce necesită timp pentru dezvoltarea atitudinilor, priceperilor şi deprinderilor care să creeze un comportament ecologic al cetăţenilor, deoarece populaţia nu poate să-şi dezvolte un comportament adecvat atâta vreme cât nu înţelege problemele de mediu prin prisma conştientizării efectelor ulterioare ale acţiunilor lor.
           Educaţia ecologică presupune o formare pertinentă, dar şi o conştientizare a indivizilor de toate vârstele, la toate nivelurile, în cadrul şcolar şi extraşcolar, faţă de starea mediului şi problemele sale, astfel încât să creeze convingeri şi atitudini comportamentale favorabile soluţionării sau diminuării acestor probleme şi evitării apariţiei altora noi.

            Aceeaşi dorinţă de conştientizare şi responsabilizare a elevului a stat la baza acestui proiect, normele de etică ecologică fiind implementate nu numai prin educaţia formală, informală, ci şi nonformală, prin care elevul să fie implicat activ în actul decizional.  Pentru decizii clare şi transparente, elevii sunt puşi să devină cetăţeni activi, să se implice în viaţa comunităţii, a şcolii, în dezbateri vii, făcând legătura cu ceilalţi,  intrând în echipe şi ajutând astfel la dezvoltarea culturii ecologice.

Proiectul desfăşurat îşi propune creşterea calităţii şi eficienţei educaţiei ecologice, cunoaşterea şi înţelegerea unor componente şi procese ale lumii vii utilizate de către om şi consecinţele asupra mediului; precum şi formarea comportamentului ecologic prin stimularea motivaţiei pentru protecţia naturii şi derularea de acţiuni concrete de protecţie a mediului înconjurător.

Obiectivele proiectului sunt:

-     conştientizarea şi sensibilizarea elevilor faţă de problemele mediului

-          dezvoltarea deprinderilor elevilor de a păstra mediul curat

-          familiarizarea elevilor cu procesul de refolosire a resurselor

-           formarea deprinderilor elevilor de a practica activităţi ecologice

-           dezvoltarea disponibilităţilor şi a responsabilităţilor elevilor pentru protejarea mediului înconjurător

    1. CURTEA ŞCOLII- O GRĂDINĂ ÎNFLORITOARE!

Lansarea proiectului s-a realizat prin plantarea unor puieţi de arţar în curtea şcolii şi amenajarea unui spaţiu verde cu flori la intrarea în şcoală  de elevii implicaţi în proiect sub coordonarea cadrelor didactice.

    

         Elevii au amenajat un spaţiu verde în faţa şcolii, plantând diverse flori de primăvară. Înainte de plantarea florilor elevii au realizat lucrări de afânare şi mărunţire a solului şi au ales florile care vor fi plantate. În amenajarea spaţiului au folosit şi seminţe de flori de toamnă, pentru înfrumuseţarea târzie a acestuia.

    2.  RECICLĂM HÂRTIA, SALVĂM  UN ARBORE!PARTICIPĂ ŞI TU!

Elevii implicaţi în proiect au colectat selectiv deşeuri pe care le-au predat societăţii partenere.

   

           

         În cadrul activităţii elevii au fost informaţi despre colectarea selectivă a deşeurilor. În acelaşi timp ei şi-au îmbunătăţit recipientele destinate colectării selective din sălile de clasă şi au adus deşeuri colectate în săptămâna activităţii.

3.  UN MEDIU CURAT, O VIAŢĂ MAI SĂNĂTOASĂ!

Elevii au ecologizat parcul Siderurgistului din apropierea şcolii, sub coordonarea cadrelor didactice implicate în proiect.

    

        În cadrul activităţii elevii au ecologizat parcul din apropierea şcolii. Activitatea s-a desfăşurat sub formă de joc, elevii fiind împărţiţi în două echipe. Fiecare elev aduna câte un deşeu, predând ştafeta următorului elev. La final a fost desemnată echipa câştigătoare, cea care a terminat prima de adunat deşeuri.

Cel mai important rezultat al implementării proiectului în şcoala noastră a fost dezvoltarea personală a elevilor, prin informarea, antrenarea, asistarea şi monitorizarea achiziţionării unor competenţe de comunicare şi manageriale.

ECOLOGIA PE ÎNȚELESUL CELOR MICI

ÎNV. SURULESCU FLOAREA

                                                                Colegiul Național ,,Mircea Eliade” Reșița

Atunci când definim învăţarea, suntem nevoiţi să o raportăm la om. Omul a construit în acest sens cunoaşterea, iar aceasta nu există în afara minţii umane. Elevii, în schimb, îşi construiesc înţelegerea. Ei caută sensul şi încearcă să descopere regularitatea şi ordinea, chiar în absenţa unei informaţii complete. Este adevărat că acela care învaţă trebuie să-şi construiască cunoaşterea prin intermediul propriei înţelegeri şi că nimeni nu poate face acest lucru în locul său. Nu se poate face învăţare în izolare, ci în interacţiune cu alţii, care la rândul lor învaţă. Transferul cunoştinţelor în contexte noi trebuie să fie interactiv, iar rolul cadrului didactic e acela de a organiza sarcinile legate de rezolvarea problemelor, de a ghida înţelegerea elevilor şi de a sprijini proiectele bazate pe învăţarea prin colaborare.

Instruirea trebuie să-l situeze pe elev în prim plan, punând accent pe munca în echipă, pe descoperirea personală a lumii reale, prin observare, investigare, experimentare și formularea de concluzii.

Proiectul este metoda care îmbină cercetarea cu acțiunea, antrenează elevii în rezolvarea unor probleme practice, acumulând un plus de informație și stimulându-i în autoevaluare. Această metodă presupune un demers amplu.

Proiectul este activitatea cel mai pregnant centrată pe elev. Este un produs al imaginaţiei acestora, elevii putând decide nu numai asupra conţinutului, dar şi a formei de prezentare. Răspunzând la întrebarea esenţială: „Ce pot face cu ceea ce am învăţat la şcoală?“ proiectul leagă cunoştinţele elevilor de practică, de viaţă, de comunitate, le deschide noi orizonturi  despre lume şi viaţă.

Pornind de la aceste constatări, am implicat elevii în derularea unor proiecte pe diferite teme. Unul dintre acestea este ,,ECOLOGIA PE ÎNȚELESUL CELOR MICI”, proiect educativ extracurricular pe care l-am derulat în  săptămâna proiectelor educaționale și a excursiilor de studiu ,,ȘCOALA ALTFEL”.

ARGUMENT:

Văzut din Cosmos, Pământul seamănă cu o mărgea albastră pe care uneori se disting mările, oceanele, lanţurile muntoase şi fluviile cele mari.  Pe Pământ trăiesc în jur de 7 miliarde de oameni. Asemenea omului,  Pământul are bolile lui: unele mai grele decât altele. Mulţi oameni fac rău pământului. Unii din neştiinţă, unii din răutate, alţii din interese. Vulcanii îi rănesc scoarţa din când în când, acoperindu-i pădurile cu lavă  şi cenuşă. Seceta şi vânturile îi usucă pădurile şi iarba, transformându-i multe suprafeţe în pustiuri. Inundaţiile acoperă cu mâl casele şi gospodăriile oamenilor.

 Pământul suferă de toate aceste boli şi noi alături de el. Ne poartă în spinare ca pe copiii lui, ne adăposteşte, ne hrăneşte şi ne bucură privirea cu frumuseţile sale. Ce ne putem dori mai mult decât să avem în jurul nostru un mediu sănătos? O natură sănătoasă ne dă hrană, aer curat, apă şi soluri fertile pentru agricultură. În inconştienţa şi lăcomia lui, omul contribuie la distrugerea planetei. Poluarea, extinderea urbană, pescuitul şi vânatul excesiv duc la dispariţia multor vieţuitoare. Omul nu va fi el însuşi inclus pe lista speciilor dispărute? Cum vedem natura şi ce putem face pentru ea?

Este datoria noastră, a locuitorilor acestei planete să luptăm pentru drepturile omului şi ale naturii. Protejând natura, ne protejăm viaţa, a noastră dar şi a fiinţelor necuvântătoare care nu pot  milita  pentru dreptul lor la viaţă. E nevoie să contribuim la salvarea planetei Pământ.

 Descoperind şi înţelegând tainele naturii, copiii vor învăţa s-o iubească şi s-o ocrotească. Vor învăţa să îngrijească plantele, să ocrotească animalele, să respecte mediul înconjurător. Prin exemplul lor, vor putea arăta că planeta şi omenirea pot fi salvate.

SCOP:

- formarea unor deprinderi de investigare, înţelegere şi ocrotire a mediului înconjurător; - cunoaşterea activă, prin acţiune directă, a lumii înconjurătoare, valorificând experienţa de viaţă a elevilor;

OBIECTIVE:

-să acționeze în menținerea și îngrijirea mediului, dezvoltându-și deprinderi, comportamente, atitudini;

-să identifice caracteristici ale corpurilor fizice și ale organismelor vii în corelație cu mediul de existență;

-să identifice acțiunile omului asupra mediului natural în care-și desfășoară activitatea;

-să întocmească planuri ale unor acțiuni de ecologizare a mediului apropiat;

-să folosească căi adecvate pentru a contribui la menținerea unei vieți sănătoase a plantelor și a animalelor;

-să identifice reguli de igienă a corpului și a alimentației având la bază informațiile primite, corelând sănătatea mediului cu sănătatea propriului organism.

GRUP ŢINTĂ/ BENEFICIARI:

            -elevii claselor a II-a C şi a IV-a C de la Colegiul Național ,,Mircea Eliade” Reşiţa;

            -cadrele didactice implicate în proiect;

-părinţii elevilor;

-comunitatea locală;

RESURSE:

a) materiale:

-calculator, aparate foto, CD-uri, albume foto, mape, folii, coli albe şi colorate, markere, carton, creioane colorate, acuarele, foarfece, lipici;

b) informaţionale:

- internet, expoziţii, albume, cărţi;

c ) financiare:

-autofinanţare prin sponsorizări ale părinţilor;

MODUL DE TIMP:  18-22 aprilie 2016

ACTIVITĂŢI  PROPUSE :

Nr. crt.	Resurse temporale	Teme/strategii de realizare	Locul de desfășurare	Resurse umane
1.	18.04.2016	Ce este ecologia ? Ce este poluarea ?	sălile de clasă	elevi, învățătoare
2.	19.04.2016	Apa. Poluarea apei Aerul. Poluarea aerului Solul. Poluarea solului	cabinet multifuncțional	elevi, învățătoare
3.	20.04.2016	Plantele Flori de interior Un copil-un pom Pădurea-aurul verde Plante ocrotite de lege Plante medicinale Animalele Animale de companie Animale pe cale de dispariție Rezervații naturale	sălile de clasă cabinet multifuncțional	elevi, învățătoare, părinți
4.	21.04.2016	Deșeurile Măsuri pentru protecția mediului	sălile de clasă, malul Bârzavei	elevi, învățătoare
5.	22.04.2016	Ghidul micului excursionist	excursie de studiu	elevi, învățătoare

EVALUARE:

-        portofoliul

-        completarea de chestionare şi rebusuri

-        realizarea unor desene, machete, expoziţii     

-        albume foto

-        creaţii literare şi plastice

REZULTATE AȘTEPTATE:

•        Ghidul micului excursionist

•        Mic îndreptar pentru protejarea mediului

Munca în construirea proiectului nu a fost în zadar. S-au  realizat multe lucrări într-un timp dat. Proiectul în sine şi-a dovedit eficienţa. Elevii au fost puși în situaţii de autentică cercetare şi acţiune. De asemenea, proiectul a dus la implicarea părinţilor elevilor în realizarea unor produse.

În viitor, cu toţii ne propunem să asigurăm o lume mai curată, în care copilul să ştie că fiecare gest contează, atât al său, personal, cât şi ca parte a unui grup în cadrul comunităţii. Reconsiderarea atitudinii omului față de mediu, față de Terra și ieșirea din canoanele clasice ale acestui comportament sunt mai mult decât o necesitate a prezentului, ele constituie certitudinea pentru un viitor care să asigure continuitatea vieții. Şansa ca mediul în care trăim să fie protejat aşa cum trebuie este aceea ca toţi să respectăm legile date. Astfel, copiii noştri se vor bucura de o natură curată, frumoasă, plină de sănătate și vor simți că PĂMÂNTUL este CASA NOASTRĂ.

                                                   

PROIECT EDUCAŢIONAL

Pădurea, aurul verde al Pământului!

                                                                                                 Prof. înv. primar  ORZAN PAULA

                                                              LICEUL DE ARTE “HARICLEA DARCLEE”, BRĂILA                                                         

MOTTO:

 “În cântecul păsării şi în mugurul care se desface, în ploaie şi  în razele de soare, în adierea de vară şi în roua cea delicată, în zeci de mii de lucruri din pădure, de la stejar până la vioreaua ce înfloreşte la rădăcina lui, se vede VIAŢA.”

ARGUMENT:

            Formarea conştiinţei şi a unui comportament ecologic responsabil constituie scopul educaţiei pentru respectarea mediului care începe în familie, grădiniţă şi în şcoală. Copilul trebuie învăţat să fie receptiv la nou şi să vibreze în faţa frumuseţilor naturii. Prin educaţia ecologică cultivăm dragostea şi interesul copiilor pentru lumea înconjurătoare, pentru protejarea mediului şi a societăţii.       

            Interesul şi dragostea pentru natură sunt, la majoritatea copiilor, instinctive. În plus, comportamentele şi convingerile formate la o vârstă cât mai fragedă sunt cele care se păstrează cel mai bine toată viaţa. La vârsta copilariei totul este frumos şi, aparent, uşor, Dacă noi, cadrele didactice,  le oferim un model de urmat şi ne implicăm cu pasiune şi dăruire în educarea copiilor noştri, luminându-le calea spre o viaţă de calitate, atunci un pas de seamă spre acest ideal va fi făcut.

            Motivaţia care stă la baza propunerii spre derulare a acestui proiect este pe cât de complexă pe atât de urgentă şi ea  îşi are originea în  primul rând în starea de avarie evidenta a echilibrului natural al întregii  noastre planete.

            Fulminanta evoluţie a stiinţei şi tehnicii, care stârneşte admiraţie şi chiar uluire pe domenii distincte, costă un preţ din ce mai mare calculat la nivel global, deoarece instinctul latent al omului se manifesta în primul rând prin dorinţa de a trăi bine cu orice preţ, eliminând, conştient sau nu, orice barieră sau interdicţie din calea lui. Cel mai greu este să schimbi mentalitatea precum că natura are resurse inepuizabile de a se autoregla, autovindeca singură, indiferent de impactul pe care îl are asupra ei activitatea omului.

            În acest sens pe plan mondial s-a demarat o unitară campanie de educare a tinerei generaţii în spirit ecologist ca şi comportament individual, cât şi de iniţiere în forme de militare împotriva acţiunilor agresiv-poluante ale marilor corporaţii internaţionale al căror interes major este profitul imediat în dauna viitorului a însăşi vieţii pe  Pământ.

            PREZENTAREA  PROIECTULUI:

            “Pădurea, aurul verde al Pământului! “ este un proiect ce-şi propune antrenarea şi implicarea elevilor clasei a III-a C de la Liceul de Arte “Hariclea Darclee”, Brăila, într-o gamă variată de activităţi. Toate obiectivele propuse vor fi atinse în două tipuri de activităţi: ieşiri recreative în spaţiul pădurilor din prejma localităţii şi reflectarea acestora în manifestări artistice: desen, pictură, colaje, modelaje, machete, miniscenete şi alte tipuri pe care le pot propune şi elevii pe parcursul derulării proiectului.  Vor învăţa  să cunoască şi să ocrotească natura, să iubească plantele şi animalele, să aibă un comportament adecvat faţă de mediul înconjurător şi chiar să ia atitudine faţă de cei care îl distrug.

            De aceea, proiectul va fi organizat ca un spectacol al bucuriei, al libertăţii de exprimare prin cuvânt, culoare, măiestrie şi, în special, prin  FRUMOS.

SCOPUL  PROIECTULUI:

            Sensibilizarea copilului faţă de mediul natural, sensibilizare ce are în vedere cultivarea respectului faţă de mediul natural, a folosirii raţionale a  resurselor, a responsabilizării în legătură cu protecţia şi ocrotirea  acestuia, a estetizării mediului, a sporirii resurselor şi nu în ultimul rând a optimizării relaţiei dintre copil şi natură.

            Formarea şi dezvoltarea graduală a capacităţii afective a elevilor de a descoperi şi de a aprecia frumuseţea pădurilor şi rolul acestora în viaţa şi activitatea omului,ca sursă a însăşi vieţii, ca mijloc de recreere, izvor nesecat de inspiraţie a artei frumosului în toate formele acesteia, manifestare a bucuriei şi preţuire a vieţii;

OBIECTIVELE  PROIECTULUI:

  -   dezvoltarea unor atitudini/comportamente favorabile pentru îmbunătăţirea relaţiilor dintre om şi natură, în general, şi dintre om şi pădure, în special;

                   -   cultivarea capacităţii afective de a descoperi frumuseţea naturală a pădurilor prin observarea schimbărilor specifice anotimpurilor;

                   -   formarea/dezvoltarea deprinderilor de a căuta/cerceta aspecte inedite, minuscule existente în viaţa pădurilor;

                   - stimularea cooperării de grup pentru îndeplinirea sarcinilor propuse, în vederea realizării unor rezultate cu impact pozitiv şi stimulator pentru toţi elevii implicaţi;

                   - îmbogăţirea cunoştinţele despre rolul pădurilor în menţinerea vieţii pe pământ şi, implicit, manifestarea sentimentelor de grijă faţă de protejarea lor împotriva celor care o distrug;

                   - stimularea capacităţilor creatoare ale elevilor, având ca sursă de inspiraţie pădurea;

                   - realizarea de lucrări artistico-plastice în care să redea frumuseţile pădurii în decursul celor patru anotimpuri, realizarea de expoziţii la nivelul şcolii, în vederea mediatizării şi promovării mesajului proiectului.

GRUPUL ŢINTĂ : 24 elevi –clasa a III- a C –LICEUL DE ARTE “ HARICLEA DARCLEE”, BRĂILA-prof.înv.primar ORZAN PAUL        

RESURSE PROIECT:

RESURSE UMANE:

            -elevii clasei a III- a C –LICEUL DE ARTE “ HARICLEA DARCLEE”, BRAILA

            - prof.inv.primar ORZAN PAULA

            - părinţii elevilor, sensibili la ideea proiectului şi doritori să-l susţină;

            - reprezentanţi ai comunităţii locale.

RESURSE SPAŢIALE :

            - sala de clasă

            - Gradina Mare -Braila

       - Parcul Monument- Braila

       - Padurea Lacu Sarat- Braila

RESURSE FINANCIARE :

            - autofinanţare;

            - contribuţii părinteşti;

            - contribuţii ale învăţătoarelor;

                   - susţinere din partea comunităţii locale cu mijloc de transport pentru deplasarea grupului în zonele de desfăşurare a activităţilor;

                   - eventuale sponsorizări şi donaţii.

  RESURSE  MATERIALE

  - foi albe şi colorate format A4 pentru desene, pictură şi colaje;

-        acuarele, tempera, pensule, pastă de lipit, hârtie glace, hârtie cre-ponată, hârtie ambalaj pentru flori, autocolant de diferite culori, carton, suport polistiren alb şi colorat, foarfece, cretă colorată, plante presate, seminţe etc;

-        deşeuri reciclabile: sticle şi pungi de plastic, cutii de carton de orice tip, suporturile de la hârtie igienică, ambalaje etc ;

-        aparat foto, CD-uri, calculator,casetofon, casete etc;

-        conexiune INTERNET, multiplicări xerox ;

-        dosare, mape pentru portofoliile elevilor şi pentru portofoliul clasei.

REZULTATE AŞTEPTATE :

Rezultate exprimate în termeni cantitativi:

-          participarea unui număr de 24 elevi în cadrul acestui proiect;

-          implicarea partenerilor , a familiilor , a comunităţii locale;

-          expoziţie cu lucrările elevilor;

-          postarea activităţilor pe www.didactic.ro.

-          album foto

Rezultate exprimate în termeni calitativi:

-          exersarea unor deprinderi de îngrijire şi ocrotire  a mediului natural;

-          formarea unei atitudini responsabile faţă de mediu;

-          formarea responsabilităţii faţă de viitorul pădurii prin activităţi experimentale (plantare de puieţi, colectare de materiale refolosibile);

-          formarea capacităţii copiilor de a coopera în cadrul unei activităţi, de a oferi şi de a primi sprijin;

-          cultivarea sentimentului de siguranţă şi a încrederii în sine;

-          formarea unor abilităţi de socializare şi relaţionare cu cei din jur;

-          formarea motivaţiei pentru activităţi în cadrul grupului.

-           dobândirea deprinderilor de a acorda atenţie oricărui colţ de natură sesizând frumuseţea şi unicitatea lui;

-          manifestarea unei conduite ecologiste faţă de pădure, în special, şi faţă de întrega natură, în general;

-          promovarea de către fiecare copil participant la proiect a necesităţii adoptării atitudinii ecologice de către fiecare om faţă de natură;

-          manifestarea iniţiativei personale şi dezvoltarea încrederii în forţele proprii, prin propuneri, acţiuni şi comportamente;

-          dezvoltarea spiritului de echipă, a cooperării, pe baza încrederii şi a respectului reciproc faţa de toţi membrii echipei

EVALUAREA PROIECTULUI:

  - observarea sistematică a comportamentului elevilor în situaţii concrete;

  - realizarea de desene, picturi, colaje, machete prin care fiecare elev să îşi exprime sentimentele faţă de natură;

  - expoziţii cu lucrările elevilor;

  - concursuri şi acordare de diplome pentru contribuţii deosebite şi originalitate;

  - expunerea unor panouri cu lucrările elevilor implicaţi în proiect la nivelul şcolii;

  - mediatizarea mesajului proiectului prin postere realizate de elevi;

  - prezentarea proiectului în cadrul comisiei metodice a învăţătorilor.

Activităţi desfăşurate pentru realizarea obiectivelor propuse

▪         identificarea nevoilor-explozia stelara;

▪         mesaje ecologice: postere, fluturasi, compuneri;

▪         desene-expozitie-Biblioteca judeteana;

▪         picturi pe tricouri, steaguri, manute;

▪         dramatizare –povesti din padure

▪         activitati in ECOBAZA-orientare,copaci protejati…

▪         confectionare obiecte din materiale reciclabile-hartie

▪         expoziţii cu lucrările copiilor, fotografii;

▪         programe artistice;

▪         drumeţii, excursii;

▪         observarea plantelor şi animalelor din pădure;

▪         jocuri de rol;

▪         concursuri;

▪         promovarea unor activităţi de ecologizare a pădurii;

▪         lecturarea şi comentarea unor povestiri, legende, articole din reviste, publicaţii de specialitate;

▪         realizarea în echipă a unor instantanee, folosind aparat de fotografiat;

▪         selectarea şi memorarea unor poezii, ghicitori;

▪         povestirea unor întâmplări trăite în pădure;

▪         exerciţii de formare a unor comportamente şi atitudini adecvate având la bază sfaturi şi imperative de tipul: „Ocroteşte!”, „Convinge-te!”, „Apără-mă şi ajută-mă!”

Calendarul  activităȚilor

Nr. crt.	Denumirea activităţii	Perioada de desfăşurare	Loc de desfăşurare
1.	Start ! Spre pădure! - întâlnire în scopul realizării proiectului “Padure pentru viitor” - informare despre scopul şi obiectivele proiectului; - propuneri de activităţi şi selecţia acestora. - identificarea nevoilor-explozia stelara; -identificarea pădurilor şi spaţiilor verzi din municipiul şi judeţul Brăila	martie 2017	Sala de clasă
2.	Povestea pădurii -  vizită la biblioteca scolii - informare despre pădure cu tot ce înseamnă habitatul ei - lecturarea şi comentarea unor povestiri, legende, articole din reviste, publicaţii de specialitate - selectarea şi memorarea unor poezii, ghicitori, povestirea unor întâmplări trăite în pădure	martie 2017	Sala bibliotecii
3.	În pădure - drumeţie în pădure - strângerea gunoaielor şi deşeurilor - amplasare de panouri de avertizare pentru acţiuni interzise în pădure - observarea plantelor şi animalelor din pădure; -concurs: “Găseşte copacul!” - exerciţii de formare a unor comportamente şi atitudini adecvate având la bază sfaturi şi imperative de tipul: „Ocroteşte!”, „Convinge-te!”, „Apără-mă şi ajută-mă!” -realizarea unor lucrări artistico-plastice (desene, picturi pe diverse obiecte-manute, tricouri, pietre, colaje, animăluţe haioase: melci, buburuze, iepuraşi, arici, gândaci etc.) - confecţionare obiecte din materiale reciclabile - hartie - realizare – Afiş :Luna pădurii, machete: Pădurea în prezent şi Pădurea în anul 2020.	aprilie- mai 2017	Pădurea Lacu Sarat Parcul Monument- Ecobaza
4.	Ce pot face eu? - împărtire de mesaje ecologice: fluturasi -realizarea în echipă a unor instantanee, folosind aparat de fotografiat - punerea în scenă a unei dramatizări cu conţinut ecologic; - expoziţie cu materialele realizate în cadrul proiectului	iunie 2017	Strada şcolii-Al.I.Cuza Grădina Mare

LEAF

                                                             Prof. PREDUȘ ASINETA

                                               Liceul Teoretic “Henri Coandă”, Craiova, Dolj

Notre lycée a participé au programme éducatif Étudier les forêts dont le but est d’accroȋtre les connaissances des élèves sur les rôles que les forêts jouent dans le maintien de la vie sur notre planète.

Les activités que nous avons déroulées ont présenté un grand intérêt pour tous les participants et elles ont suivi plusieurs objectifs:

·         former et enseigner des habitudes et des compétences pratiques, notamment en matière de services publics, de réutilisation et de recyclage des matériaux;

·         stimuler l’intêret pour maintenir un environnement équilibré et pour acquérir des compétences reflétant le souci de la protection et de la sensibilisation;

·         sensibiliser les enfants très tôt à la responsabilité environnementale, leur assurant la santé dont ils ont besoin;

·         inciter à l’engagement actif dans la collaboration avec les autres pour protéger l’environnement et résoudre le problème de la pollution;

·         sensibiliser les autorités locales à l’importance de la création d’autant d’espaces verts que possible.

Toutes les actions que nous avons initiées ont aidé les enseignants et les apprenants à comprendre qu’ils pourraient changer leur monde, en agissant selon leurs principes et leurs convinctions et qu’ils pourraient avoir une influence directe sur l’environnement, mais surtout sur eux-mêmes.

 Ils ont compris que leurs gestes pourraient avoir des conséquences globales et pour des siècles et que la résignation serait la pire des solutions.

Ils sont devenus conscients de la manière dont les forêts participaient à la lutte contre le réchauffement climatique. Ils ont appris que les bois assuraient l'équilibre et la santé de notre planète, qu’ils étaient utiles pour fabriquer des meubles, des maisons, du papier, qu’ils étaient de véritables usines de dépollution de l'eau, du sol et de l'air et qu’ils absorbaient du gaz carbonique.

Ils se sont rendu compte que la Terre deviendrait un désert si les forêts n’existaient pas et que l’homme finirait lui-même par disparaȋtre.

Les rencontres avec les invités, les excursions, les activités pratiques et les documentaires visionnés ont permis aux élèves d’identifier les causes de la déforestation. Ils ont compris que les hommes détruisaient les forêts pour chercher de l’or, du pétrole, pour construire des maisons et des autoroutes et pour mettre en place de nouvelles cultures. Ils ont appris que la pollution atmosphérique due aux pots d’échappement ou à l’incinération des déchets provoquaient des pluies acides qui rendaient les arbres malades, que les catastrophes naturelles (cyclones, tempêtes, tremblements de terre) et les incendies détruisaient les forêts et que les insectes et les champignons apportaient des maladies qui tuaient les arbres.

Toutes ces expériences ont facilité aux participants une bonne compréhension des problèmes écologiques et elles leur ont permis le développement d’une conscience et d’un sens de la participation à la construction d’un monde meilleur. Ils ont essayé tous de réfléchir aux informations qu’ils ont acquises et de valoriser les forêts au profit de la population et de l’environnement, de trouver un équilibre entre la santé individuelle et celle de la société  et de l’environnement.

À la fin du projet, les élèves et les professeurs ont affirmé qu’íls avaient découvert une autre faҁon de considérer la nature et d’en utiliser la moindre ressource avec un grand respect. Ils ont exprimé leurs intentions d’organiser quelques ateliers animés pour leurs collègues qui n’ont pas eu l’occasion de s’impliquer dans ce projet: La Maison Autonome: comment vivre sans eau ni électricité grâce aux énergies naturelles, L’alimentation au service de la Planète: les clefs d’une vie saine et équilibrée, Replantons des arbres: l’importance de la forêt et comment la protéger, Donnons l’arrondi: s’inspirer d’une idée solidaire et agir pour la déployer, Chanson engagée: créer et faire passer des messages d’action pour les jeunes, Soyons des colibris: un forum ouvert pour que chacun agisse localement, Développer sa confiance en soi: se faire confiance pour contribuer, Coopérer: des repères pour réussir ensemble.

En conclusion, la participation au programme Étudier les forêts a été un véritable succès et une opportunité d’apprendre à changer le monde et à protéger l’environnement.

Bibliographie:

Le réchauffement climatique, Fred Pearce, Collection dirigée par John Gribbin, Focus sciences, 2003

Atlas du réchauffement climatique, Un risque majeur pour la planète, Frédéric Denhenz, réalisé en partenariat avec l’Ademe, avril 2007

Des idées fraîches à l’école – Activités et projets pour contrer les changements climatiques, Sous la direction de Tim Grant et Gail Littlejohn, Éditions MultiMondes, 2001

SALVAŢI PĂMÂNTUL – NATURA NE IUBEŞTE!

Înv. CEBAN ANA

LTPR ,, Mihai Marinciuc”,Chișinău, Republica Moldova

 „Tot ce se află pe fața pământului se transformă necontenit, fiindcă Pământul e viu și are suflet. Noi facem parte din acest suflet și rareori ne dăm seama că el lucrează pentru binele nostru.”

(Pablo Coelho, Alchimistul)

Prezentatorul:

Pentru că planeta Pământ este singura planetă cu viaţă trebuie s-o ocrotim. Cum? Foarte simplu: să nu poluăm, să curăţăm lacurile, să le spunem oamenilor că nu trebuie să polueze.

Dar adevăratul sens pentru care  trebuie să nu poluăm şi să îngrijim Pământul este că el ne ajută să trăim, de aceea trebuie să luptăm împotriva poluării cu singura armă pe care o avem “credinţa”. Cu arma aceasta putem să învingem poluarea care este un lucru groaznic pentru Pământ.

 Eu, în numele Pământului i-aş ruga pe toţi oamenii să încerce să realizeze ceva, puţin sau mai mult, pentru mediu.

Să protejăm viaţa

E ţara o grădină

Întinsă, primitoare,

Cu munţi, câmpii şi dealuri,

Frumoasă cât priveşti.

Dacă nu rupi o creangă,

De sădeşti pomişorul,

Dacă-ngrijeşti de dânsul,

Tu viaţa ocroteşti.

Curg râurile-n vale

Şi-s limpezi precum zarea.

Tu, unda lor senină

Cu dragoste priveşti.

Acolo este viaţa,

Acolo peştii zburdă.

Tu, de nu tulburi apa,

Viaţa ocroteşti.

Rodeşte-n solu-acesta

Grâu auriu, porumburi,

Dă fruct bogat livada,

Podgorii… cât priveşti.

Tu, dacă nu strici cuiburi,

Iar iarna pui căsuţe,

Ocrotind păsărele,

Tu viaţa ocroteşti.

Nu-i prea puţin o floare,

Un copăcel, un cuib,

Un peştişor ce zburdă

Prin apă şi lumină.

Tu nu uita că-n lume

Sunt mulţi copii şi-aceştia

Pot preschimba-mpreună,

Pământu-ntr-o grădină.

Sceneta  (Zăpada, Terra,  Raza de soare, Bolta cerească, Poluarea, businessman, Soarele, Interlocutorul, Copii)

Zăpada:

 - Vă salut, eu sunt zăpada                     Nu mă laud, dar eu pot

 Cea ce-o aşteptaţi cu drag                     Să îmbrac pămîntul tot

      Minunată sînt, ochioasă,                       Ca pămîntu-ntreg să fie

 Albă, rece şi pufoasă.                            Alb şi plin de bogăţie.

Terra:

-O mîndrie-s pentru mine

 Valurile cristaline,

 Plante mari şi sănătoase

 Vietăţi miraculoase.

    Raza de soare:

-            Sînt o rază de la soare                         Energie să-mprumut

     Şi Pămîntul încălzesc                                Oamenilor muncitori,

    Mult îmi place să privesc                          De natură iubitori.

     Spre Pămînt şi să ajut,

Terra este fericită                            Pot să intru-n orice casă,

De locuitori iubită,                          Liniştită, bucuroasă!

Respectată şi păstrată

De ei toţi mereu curată.

Bolta cerească:

Eu sunt bolta cea senină,                      Pentru că e presărat

Ce mereu vă dă lumină:                       Cu păduri, cu flori, cu iarbă...

Ziua - de la mîndrul Soare,                  Animalele sînt ,toate ,

Noaptea - de la stele, care                    Îngrijite, respectate,

O mulţime se adună,                            Iar copiii sînt cuminţi

Dar şi de la mîndra Lună.                    Şi ascultă de părinţi.             

Cînd privesc înspre Pămînt                  Ei nu calcă pe verdeaţă

Văd cît este el de sfînt.                         Şi respect au pentru viaţă!

Pot să spun că-i minunat,                     Mult le place să se joace

                               Că pe Terra este pace!

 [Vine Poluarea în costum închis cu „copiii” ei (panglici scrise: detergenţi, ulei ars, fum, defrişare...)

Poluarea:

-          Ha, ha, ha! Aţi cam uitat!                      Ajutoare bune am,

Că pe mine m-aţi creat!                         Ce-s cu mine de un neam:

Cîte-un pic, am tot crescut                     Poluanţi de voi creaţi,

Şi acum am început                                Care-s meşteri minunaţi.

Rele să înfăptuiesc,                                Tot mai mulţi ei se adună

      Astfel să vă răsplătesc.                           Şi pot face treabă bună.

                                Ia , priviţi ce vor să facă

                              Ia-ţi creat şi vor să placă.

Copii:

-          Natura noastră azi e în pericol. Sîntem martori ai distrugerii în masă a pădurilor. Sînt otrăvite aerul, apele...

-          Dispar multe animale, plante, păsări!

-          Se îmbolnăvesc şi mor oamenii.

-          Urmări dezastruase!

Poluarea:

-Nu mai spune, chiar nu ştii                         Că pămîntul le e dat                      

Că noi suntem doar copiii                            Nu doar pentru folosire,

Oamenilor ce-au uitat                                   Ci şi pentru îngrijire?

Raza de soare:

-Inima nespus mă doare,                              Viituri, alunecări

 Că tu ai dreptate mare                                 De pămînt, dar şi ocări.

Lăcomie-au demonstrat                                Dacă ar fi chibziut,

Oamenii ce au tăiat                                       Poate nu s-ar fi grăbit

Mari întinderi de pădure,                              Codrii să-i măcelărească,

Merită acum să-ndure                                   Alţi copaci n-au pus să crească!

[Traversează strada un businessman, pus la costum, care vorbeşte la telefon ]

-          Vreau producţie mai mare                          Sunt şi alţii ce produc

Nu-mi vorbi de poluare!                             Poluanţi şi n-am văzut

.........................................                           Ei  ceva să fi făcut,

-          Nici măcar nu vreau s-aud,                         Poluarea s-o stopeze,

     Nu degeaba eu asud,                                    Sau măcar s-o micşoreze!

     Vreau să fiu tot mai bogat,                          .........................................

     Nu am bani de aruncat!                              -Te înşeli, deoarece

...............................................                          Pentru bani eu fac orice:

-          După cîte eu deduc                   

  Arme, bombe nucleare

 Vreau război, dar unul mare!

...............................................

Liniştit tu poţi să fii                            Toată lumea asta mare 

Că doar eu nu am copii,                      Vreau să-mi fie... la picioare!

Nici nu mă interesează  

 După mine ce urmează.

Interlocutorul (la telefon):

-Mă sileşti să-ţi spun acum                    Ai putea să stăpîneşti 

Că gîndeşti ca un nebun.                        O planetă ce-o să fie ,

Dacă stai să socoteşti                             Foarte repede, pustie!

Bolta cerească:

-Doamne, ce se-ntîmplă oare?               Faţa-i e acoperită

Capul rău de tot mă doare,                    Cu o pînză înnegrită!

Iar Pămîntul e mai mic

Şi pe el nu văd nimic,

Un copil:

-Planeta Pămînt suferă. E zguduită de catastrofe naturale. Unele sînt provocate chiar de pămîntenii care nu sunt destul de grjulii cu ceea ce li s-a oferit curat şi bun. Nimic nu e întîmplător! Veniţi toţi: cu mic, cu mare, să ajutăm Pămîntul

să-şi regăsească sănătatea!

Bolta cerească:

-Dragă soare, ai aflat                       Hai, te rog , să luminezi

 Pe Pămînt ce s-a-ntîmplat?            Terra, astfel s-o salvezi!

Soarele:

-Dar nu pot şi rău îmi pare                Razele îmi voi trimite                                

 Forţa mea de luminare                     Pe Pămînt. Nu voi permite

Este foarte afectătă,                          Ca planeta să sfîrşească

 Dar ceva voi face-ndată:                  Ajutor să nu primească!

Raza de soare:

-Foarte greu am reuşit                        Oameni, plante, toate-toate

Pe pămînt de am răzbit!                     Ce au fost ameninţate.

Celelalte surioare                               Dar voi, oameni, învăţaţi

S-au întors la tatăl soare,                    Ca Natura s-o păstraţi

Speriate rău de tot,                             Sănătoasă şi curată

Însă eu am vrut să pot                        S-ar putea ca altădată    

Şi-am venit s-aduc lumină                 Ajutor să nu primiţi

Şi căldură , să-şi revină                      Şi-aţi putea chiar să muriţi!

Copii:

-Tu, copile, nu uita,                           La frig te încălzeşte

Natura este mama ta,                         Şi foamea-ţi potoleşte.

Căci ea întreaga viaţă                        Te rog s-o ocroteşti,

Te-mbracă şi te-ncalţă.                      Să nu o nimiceşti!

-Ce mult aş vrea să vă gîndiţi

Aceste rînduri cînd vorbiţi

Cum am putea ca, împreună,

Să facem lumea mult mai bună!       O plantă, o vieţuitoare,

                                                          Oricît de mică sau de mare,

                                                          Să ştiţi: nu cresc la întîmplare

                                                          Şi ne sînt toate necesare.

De consumăm fără măsură

Tot ce primim de la natură,

Tot noi vom fi aceia, care

Vom plînge cu lacrimi amare.           Şi aş mai vrea să văd că voi

                                                           Nu acceptaţi nici un gunoi,

Că îl certaţi pe-aceia care

Calcă natura în picioare                      Că mîndru eşti atunci cînd spui:

                                                            „Eu sînt prietenul pămîntului”

                                                            Cred tu consideri ceva sfînt

                                                            Tot ce există pe Pămînt!

-Nu omorîţi acest pămînt,

E tot ce-avem mai scump, mai sfînt!

Planeta trebuie să fie

Frumoasă, veselă şi ... vie!                Copii, veniţi să o salvăm,

                                                           De viaţă să ne bucurăm!

                                                           Vom pune mînă de la mînă

                                                           Nici un gunoi să nu rămînă!

Putem ca viaţa să-i redăm,

Veniţi cu toţii să plantăm

Copacii, care să ne fie

Curînd, o nouă bogăţie.

Terra:

- Iubeşte tot şi nu uita:

Iubirea e comoare ta!

Un copil:

- Pămîntule, iubit pămînt                       Cît vom trăi aici sub soare

În faţa ta dăm jurămînt:                         S-avem ca soră orice floare,

Oricît ne-ar fi ca să trăim                      S-avem ca frate orice pom                   

Cu drag să te împodobim.                     Căci mîndru este să fii Om!

Cîntecul ”Copiii planetei Pămînt”

https://www.youtube.com/watch?v=EKQoxEKW_QQ

Nu omorâţi acest pământ!

Nu omorâţi acest Pământ!

Că-i tot ce avem mai scump şi sfânt.

Voi, oameni mari uniţi-vă

Pământul ocrotiţi-vă!

Iubiţi tot ce-i în jur verdeaţă

Şi preţuiţi tot ce e viaţă,

Păstraţi pământul plin cu flori

Viaţa ne fie fără nori.

Lăsaţi pământul viu pentru noi

Cum l-aţi primit viu şi voi.

Ce putem face noi pentru salvarea planetei?

1. Nu aruncati uleiul in chiuveta.
2. Evitati pungile de plastic
3. Folositi servetele de pânzã
4. Reciclati toate pungile de hârtie
5. Evitati apa îmbuteliatã montandu-va purificatoare de apa la robinet
6. Pãstrati luminile închise pe cât posibil sau folositi becuri economice
7. Mutati-vã într-o casã potrivita necesitatilor familiei voastre.
8. Cumpãrati produse electronice fiabile
9. Cumpãrati produse la mâna a doua
10. Reciclati bateriile reîncãrcabile
11. Opriti aerul conditionat si ventilatoarele când este posibil

Lăsaţi Terra să trăiască!

Lăsaţi Terra să trăiască

Florile să înflorească,

Aerul îl vrem curat

Nu să fie poluat,

Lăsaţi Terra să trăiască!

Pădurea s-o ocrotiţi

Că v-ajută să trăiţi,

Păsările-n zbor uşor

Să vă-ncânte-n cântul lor!

Lăsaţi Terra să trăiască!

Apele vor să respire

Nu vor de reziduuri pline

Pământul să-l veneraţi

De ce-i rău să-l apăraţi.

Lăsaţi Terra să trăiască!

     Este o datorie cetăţenească, o datorie de conştiinţă şi etică, să contribuim la ocrotirea naturii, pentru că ea aparţine nu numai generaţiilor actuale ale Terrei, ci, cu deosebire, generaţiilor viitoare, în care ne proiectăm idealurile cu toate speranţele noastre de continuitate, de nemurire.

 Protejarea mediului inconjurator - o importanță vitală pentru omenire

Prof.inv.primar Bocai Veronica-Simona

Scoala Gimnaziala Apele Vii, Dolj

                        "Pentru prima data o civilizatie consuma din capitalul naturii, în loc sa traiasca din dobânzile pe care le oferea acest capital!"(Alvin Toffler)

            Realitatile prezentului arata ca secolul XXI este perioada celor mai mari descoperiri si transformari ale civilizatiei omenesti, dar, totodata, si a celor mai complexe si uneori nebanuite efecte asupra vietii.

            Pâna nu demult, resursele naturale regenerabile ale Terrei erau suficiente pentru nevoile omenirii. În zilele noastre, ca urmare a exploziei demografice si a dezvoltarii fara precedent a tuturor ramurilor de activitate, necesarul de materie prima si energie pentru productia de bunuri a crescut enorm, iar exploatarea intensa a resurselor pamântului releva, tot mai evident, un dezechilibru ecologic.

            Perfectionarea si modernizarea proceselor tehnologice, utilizând cele mai noi cuceriri stiintifice, au redus mult consumurile specifice de materii prime, dar nu si pe cele energetice. Ca urmare a industrializarii si a cresterii productiei de bunuri, au sporit materialele susceptibile de a afecta mediul ambiant.

            Din ce in ce mai des, o parte din materiile prime intermediare sau finale, produse deosebit de complexe, se regasesc în aer, apa si în sol. Ploile acide sunt tot mai frecvente, ca urmare a prezentei dioxidului de sulf din aer, datorita dezvoltarii proceselor termice si a utilizarii unor combustibili inferiori; în atmosfera, sunt evacuate importante cantitati de oxizi de azot, de carbon, negru de fum, saruri si oxizi ai metalelor, antrenate de gazele de ardere, produse cu efecte daunatoare asupra vegetatiei, în general, si direct sau indirect asupra fiintei umane.

            La acest început de mileniu, lumea se afla într-o permanenta efervescenta. Schimbarile produse si acelea care vor avea loc, creeaza, într-o viziune optimista, sperante si pentru remedierea, fie si treptata, graduala a mediului înconjurator. În tumultul generalizat al schimbarilor, se impune sa tragem o data in plus, un semnal de alarma, legat de mediul înconjurator, de supravietuirea omului si a existentei vietii pe planeta noastra.

            "Mediul natural", respectiv, aerul, oceanele, marile, lacurile, apele curgatoare, solul - subsolul si formele de viata pe care aceste ecosisteme le creeaza si le sustin, constituie imaginea cea mai comuna pe care individul obisnuit o creaza atunci când vorbeste despre mediul înconjurator.

            O padure, o balta sau un lac, de exemplu, formeaza, fiecare în parte, un "ecosistem", ce se interconditioneaza reciproc si se readapteaza continuu, în cautarea unui anumit echilibru. Totalitatea factorilor naturali determina conditiile de viata pentru regnurile vegetale, animale si pentru exponentul lor rational - omul, reprezentând mediul natural.

            Mediul înconjurator apare ca o realitate pluridimensionala ce include nu numai mediul natural, dar si activitatea si creatiile omului, acesta ocupând o dubla pozitie: de "component" al mediului si de "consumator", de beneficiar al mediului.

            Conceptul actual de "mediu înconjurator" are un caracter dinamic, care cauta sa cunoasca, sa analizeze si sa urmareasca functionarea sistemelor protejate în toata complexitatea lor.

            În întreaga activitate a mediului înconjurator, se urmareste nu numai folosirea rationala a tuturor resurselor naturale, ci si corelarea activitatii de sistematizare a teritoriului, ca si a localitatilor cu masuri de protejare a factorilor naturali, adoptarea de tehnologii de productie cat mai putin poluante si echiparea instalatiilor tehnologice si a mijloacelor de transport generatoare de poluanti cu dispozitive si instalatii menite sa previna efectele daunatoare asupra mediului înconjurator, recuperarea si valorificarea optima a substantelor reziduale utilizabile.

            Astfel notiunea de "mediu înconjurator" cuprinde de fapt, toate activitatile umane în relatia om - natura, din cadrul planetei Terra.

            Atunci când se discuta despre progres sau de despre saracie, este vorba de fapt, în termenii cei mai globali, de mediul înconjurator, caracteristic pentru planeta noastra, la un moment dat, caci între toate acestea si poluare, degradarea apei si a aerului, amenintarea paturii de ozon, desertificarea, deseurile toxice si radioactive etc. exista o strânsa interdependenta.

            Odata cu sporirea populatiei globului, ce s-a produs paralel cu perfectionarea organizarii sociale si, în special, odata cu dezvoltarea industriei, a transporturilor mecanizate din ultimele doua secole, încercarea omului de a domina în lupta aspra cu natura, de a-i smulge, lacom, bogatiile ascunse, începe sa aiba tot mai mult succes. Peste un miliard si jumatate din populatia actuala a Terrei apartine civilizatiei industriale.

            Industrialismul a reprezntat mai mult decât cosuri de fabrica si linii de asamblare. A fost un sistem social multilateral si bogat, care si-a pus amprenta asupra fiecarui aspect al vietii omenesti. Cresterea economica, enorm accelerata, se bazeaza în majoritate nu pe surse regenerabile de energie, ci pe energia cheltuita prin folosirea combustibililor fosili, neregenerabili: carbuni, titei, gaze naturale.

            Problema rezidurilor activitatilor umane a luat proportii îngrijoratoare, prin acumularea lor producandu-se alterarea calitatii factorilor de mediu. Aceste alterari  constituie cauza unor dezechilibre în fauna si flora, ca si in sanatatea si bunul mers al colectivitatii umane din zonele supraaglomerate.

            Prin accelerarea ritmurilor de dezvoltare, bazata pe consumarea resurselor neregenerabile de energie, s-a ajuns, în unele tari industrializate, la un grad de bunastare ridicat, constatându-se practic aparitia iminenta a amenintarii consecintelor actiunii umane asupra mediului, poluarea lui la nivel global.

            Deteriorarea mediului ambiant este cauzata, in principal, de: existenta a prea multor automobile, avioane cu reactie si nave de mare tonaj, a prea multor fabrici care functioneaza dupa tehnologii vechi, poluante, mari consumatoare de materii prime, apa si energie - fenomene determinante, în ultima instanta, de necesitatile crescânde ale unei populatii aflate în stare de explozie demografica si, îndeosebi, de existenta marilor aglomerari urbane.

            Mediul înconjurator reprezinta un element esential al existentei umane, constituind rezultatul interferentelor unor elemente naturale - sol, aer, apa, clima, biosfera - cu elemente create prin activitatea umana. Toate acestea interactioneaza si influenteaza conditiile existentiale si posibilitatile de dezvoltare viitoare a societatii.

            Orice activitate umana si, implicit, existenta individului este de neconceput în afara mediului. Ansamblul de relatii si raporturi de schimburi ce se stabilesc între om si natura, precum si interdependenta lor influenteaza echilibrul ecologic, determina conditiile de viata, precum si conditiile de munca pentru om, perspectivele dezvoltarii societatii în ansamblu. Aceste raporturi vizeaza atât continutul activitatii, cât si crearea conditiilor de existenta umana.

            În concluzie, se poate afirma necesitatea adaptarii mediului si a organizarii lui in asa fel incat sa raspunda nevoilor indivizilor, ceea ce presupune preluarea din natura a unor resurse si prelucrarea lor pentru a servi populatia (in sensul satisfacerii doleantelor oamenilor). Dependenta respectiva cunoaste un mare grad de reciprocitate, datorita faptului ca nevoile umane se adapteaza într-o masura, mai mare sau mai mica, mediului.

            In vederea protejarii mediului, în primul rând, se impune identificarea zonelor afectate, evaluarea gradului de deteriorare si stabilirea cauzelor care au produs dezechilibrele respective.

            În privinta modalitatilor de protejare, se impune solutionarea a trei categorii de probleme:

·         " crearea unui sistem legislativ si institututional adecvat si eficient, care sa garanteze respectarea legilor în vigoare ;

·         " evaluarea costurilor actiunilor de protejare a mediului si identificarea surselor de sustinere a acestora ;

·         " elaborarea unor programe pe termen lung, axate pe protejarea mediului, corelate pe plan national si international.

            Referitor la evaluarea costurilor si stabilirea modului în care acestea sunt suportate, se poate afirma, cu certitudine, ca protejarea mediului este costisitoare iar factorii poluarii nu pot fi întotdeauna identificati. Datorita acestei situatii, costurile de protejare a mediului se împart între societatile comerciale potential poluatoare si stat. Fondurile alocate protejarii mediului difera de la o tara la alta, în functie de nivelul de dezvoltare al fiecareia.

            Pentru elaborarea unor programe vizand protejarea mediului, trebuie identificati in totalitate factorii de mediu, precum si zonele în care pot aparea probleme de poluare a acestora. Un asemenea program presupune identificarea zonelor, evaluarea costurilor necesare si stabilirea responsabilitatilor pentru derularea proiectelor aferente.

            Presiunea activitatii omului asupra mediului natural creste foarte rapid. Concomitent, se accelereaza dezvoltarea industriala, schimburile, circulatia marfurilor, iar spatiul ocupat, parcurs si utilizat pentru activitatile umane, devine din ce în ce mai extins. Aceasta evolutie îsi pune tot mai pregnant amprenta, în mod nefavorabil, asupra mediului si a componentelor sale.

            Un alt factor daunator mediului este modernizarea transporturilor, accesul generalizat în cadrul spatiilor verzi. Comportamentul individului polueaza mediul într-o masura mai mare sau mai mica, fie sub forma activitatii cotidiene, fie a consumurilor turistice.

            Prin dezvoltarea activitatii umane, sunt afectate toate componentele mediului, insa, în proportii diferite. Printre aceste elemente, cele mai importante  sunt: peisajele, solul, apa, flora, fauna, monumentele, parcurile si rezervatiile, precum si biosfera.

            În consecinta, conservarea functiilor igienico-sanitara, recreativa si estetica ale elementelor componente ale mediului natural constituie garantia unei dezvoltari continue a societatii umane.

            In absenta contactului cu natura, nimeni nu va reusi sa inteleaga si sa cunoasca raporturile existente intre aceasta din urma si individ. Daca dorim continuarea evolutiei umanitatii, aceste cunostinte sunt vitale si ele trebuie sa se traduca prin actiuni concrete. Nu este aici vorba doar de o angajare efectiva pro natura, ci si de dezvoltarea si practicarea unor stiluri de viata durabile – fondate mai degraba pe calitate, eficienta, durabilitate, toleranta si intelegere decat pe « intotdeauna mai mult si intotdeauna mai repede ».

Bibliografie

1. Botnariuc N., Vădineanu A., 1982, Ecologie, Editura didactică şi pedagogică Bucureşti.

2. Vădineanu, A., 1999, Dezvoltare durabilă: teorie şi practică(Vol.I),Editura Universităţii din Bucureşti.

3. http://www.mmediu.ro/

4. http://www.anpm.ro/

PĂDUREA  -  FACTOR DE ECHILIBRU AL MEDIULUI

                   Prof. înv. primar: BRĂTAN  ELENA  DIANA

Școala Gimnazială Apele Vii, Dolj

      Datorită influenţei favorabile asupra mediului şi realizarea unui perfect echilibru natural al

elementelor componente, pădurea este considerată cel mai complex geosistem terestru.

     Suprafeţele de pădure acupă în prezent aproximativ:

Ø  25% din suprafaţa globului şi continuă să se reducă.

Ø  11% din întreaga întindere a judeţului.

      Despăduririle atrag după sine o serie de consecinţe cum ar fi:

                        - scăderea cantităţii de oxigen şi a volumului de biomasă,

                        - accelerarea eroziunii solurilor,

                        - scăderea umidităţii aerului,

                        - creşterea aridităţii,

                        - înmulţirea inundaţiilor şi a secetelor,

                        - reducerea biodiversităţii,

                        - deşertificarea.

        Oamenii nu conştientizează încă, pe deplin, aceste consecinţe şi continuă să taie necontrolat pădurea. Astfel de exemple avem la tot pasul, chiar şi la noi în Oltenia, deşi aceasta a fost considerată multă vreme ,,Sahara României”, iar locuitorii ei au făcut eforturi pentru fixarea dunelor de nisip.

        Sud-vestul Câmpiei Române este una din  zonele cu cea mai redusă suprafaţă împădurită din România, fiind în acelaşi timp expusă riscului deşertificării

        La mijlocul secolului al XIX-lea au început să apară şi pădurile de salcâm, specia cea mai valoroasă, capabilă să se adapteze la condiţii climatice vitrege, pentru fixarea nisipurilor. A fost prima măsură ecologică empirică de reechilibrare parţială a ecosistemelor forestiere deteriorate.În perioada 1850 – 1905 au fost împădurite suprafeţe importante şi în zona localităţilor Amărăşti, Dăbuleni, Sadova, Apele Vii. În 1969 , în numele unui nou mod de valorificare superioară a nisipurilor din sudul Olteniei, au fost defrişate cca 12 000 ha păduri.

Cea mai mare parte din pădurile Daina, Ocolna, Damian, Ogrin, Daneţ etc. au dispărut, iar efectul a fost fulminant, furtunile de nisip fiind reactivate, fapt ce a impus de urgenţă instalarea perdelelor  forestiere cu funcţii multiple de protecţie a culturilor agricole, a localităţilor, a căilor de comunicaţii,  pe cca 1 400ha.

        Urmare a acestor situaţii, perdelelor forestiere de protecţie au fost afectate de uscare, au fost fragmentate pe profil, s-au regenerat incomplet, funcţiile pentru care au fost create nefiind îndeplinite eficient.

         În plus, factorul antropic, prin acţiuni iresponsabile (sustrageri ilegale de material lemnos, păşunat excesiv, incendieri) a amplificat degradarea perdelelor de protecţie, refacerea şi ameliorarea stării şi structurii acestora, devenind tot mai dificile.

        În partea centrală a Câmpiei Romanaţilor, în condiţiile modificării din ce în ce mai intense a peisajului natural, paralel cu creşterea numerică a populaţiei şi extinderea activităţii umane, efectele defrişărilor se văd la tot pasul, iar asociaţiile faunistice şi vegetale au căpătat cu totul alt aspect.

       În zona agricolă s-au tăiat toate perdelele de protecţie, chiar şi vechii stejari, izolaţi, ce erau pentru mulţi locuitori puncte de reper.

      Suprafeţele de pădure de salcâm ce au fost plantate pentru a fixa dunele de nisip, restituite proprietarilor au fost exploatate în totalitate. În prezent aceste suprafeţe sunt în proces de regenerare prin drazonare naturală.

       Există însă unele dune pe care nu se poate face fixare decât insular, cu specii xerofile naturale.

      Ca urmare a umidităţii mai mari din ultimii  ani s-a constatat ridicarea nivelului pânzei freatice cu 1-2 m şi chiar reapariţia unor lacuri şi bălţi dintre dune, unele fiind în prezent plantate cu plop canadian.

       În judeţul Dolj există cca 22 000 ha terenuri degradate , inapte pentru alte folosinţe, terenuri ce ar putea fi ameliorate prin plantaţii forestiere.

      Ameliorarea terenurilor degradate prin împăduriri, va genera efecte ecologice benefice, astfel:

Ø  Reconstrucţia ecologică a terenurilor agricole degradate prin ameliorarea proprietăţilor fizice şi chimice ale solurilor;

Ø  Extinderea fondului forestier în zone cu deficit pronunţat în păduri;

Ø  Atenuarea şi stoparea fenomenului de deflaţie, protecţia culturilor agricole, a localităţilor, căilor de comunicaţii, instalaţiilor hidrotehnice, etc, reţinerea pulberilor din atmosferă şi reducerea vitezei vânturilor dominante;

Ø  Ameliorarea condiţiilor climatice

Ø  Realizarea de beneficii prin valorificarea masei lemnoase şi asigurarea necesarului de masă lemnoasă pentru consum;

Ø  Realizarea de locuri de muncă sezăniere şi permanente;

Ø  Asigurarea biodiversităţii şi a condiţilor optime pentru dezvoltarea florei şi faunei;

Ø  Reducerea poluării atmosferice prin stocarea de CO₂ şi eliberarea de O₂.

Ø  Repartiţia uniformă a precipitaţiilor, reducerea scurgerilor de suprafaţă şi stoparea degradărilor de diverse tipuri.

Bibliografie:

Chițu, C.,(1981), Județul Dolj, Editura Sport-Turism, București;

Coteț, P.,(1975), Cămpia Olteniei, Editura Științifică, București;

Păun, M.; Popescu, Gh.(1983), Flora și vegetația terenurilor nisipoase din Oltenia, Analele Universității din Craiova, Seria Biologie, Craiova.

             

 LEGILE LUI KEPLER

Prof. CODOBAN RODICA

Colegiul Ștefan Odoblea, Dolj

Johannes Kepler (1571-1630), cel care a descoperit legile mişcării planetelor, s-a născut în 1571, în oraşul Weil der Stadt, din Germania. Cu douăzeci şi opt de ani în urmă apăruse celebra carte a lui Copernic, De revolutionibus orbium coelestium, în care autorul lansa teoria conform căreia planetele se rotesc în jurul Soarelui, nu al Pământulului .
Kepler a studiat la Universitatea din Tubingen, pe care a absolvit-o în 1588, iar după trei ani şi-a luat doctoratul. Majoritatea oamenilor de ştiinţă din acea vreme refuzau să accepte teoria heliocentrică a lui Copernic. Dar în timp ce se afla la Tubingen, Kepler a asistat la o prezentare inteligentă a ipotezei heliocentrice şi în scurt timp şi-a însuşit-o.
După ce a plecat de la Tubingen, Kepler a predat câţiva ani la Academia din Graz, perioadă în care a scris prima sa carte despre astronomie (1596)               .

Deşi teoria propusă de Kepler a fost infirmată, a dezvăluit atât de clar talentul în materie de matematică şi originalitatea gândirii autorului său, încît marele astronom Tycho Brahe i-a propus să lucreze ca asistent al său la   observatorul de lângă Praga.

Kepler a acceptat oferta şi a început să colaboreze cu Tycho Brahe din ianuarie 1600. Un an mai târziu, Tycho a decedat, dar Kepler se remarcase atât de mult între timp, încît Rudolf al II-lea, împăratul Sfântului Imperiu Roman, l-a numit imediat matematician imperial, în locul lui Tycho, funcţie pe care a deţinut-o tot restul vieţii

Ca succesor al lui Brahe, Kepler a moştenit imensul volum de observaţii atente asupra planetelor, realizate de Tycho pe parcursul întregii sale activităţi. Deoarece Tycho, ultimul mare astronom înainte de inventarea telescopului, a fost şi cel mai atent observator al vremii sale, însemnările lui erau de o valoare inestimabilă

                   Kepler considera că o analiză matematică riguroasă a studiilor lui Tycho îi va permite să determine în mod clar care din cele două teorii referitoare la mişcarea planetelor era corectă: cea heliocentrică a lui Copernic, cea mai veche, geocentrică, a lui Ptolemeu sau, poate, o a treia teorie, propusă de Tycho însuşi. După ani de calcule istovitoare, Kepler a descoperit, spre uimirea sa, că observaţiile lui Tycho nu susţineau nici una din cele două teorii existente! În cele din urmă, Kepler şi-a dat seama care era problema. La fel ca Tycho Brahe, şi Copernic pornise de la premisa că orbitele planetare au forma unor cercuri sau combinaţii de cercuri, când de fapt ele nu erau circulare, ci elipsoidale.                .
Chiar şi după ce a descoperit soluţia de bază, au mai trecut luni de zile de calcule complicate menite să demonstreze în ce măsură teoria sa corespundea observaţiilor lui Tycho. Importanta sa lucrare, Astronomia Nova, publicată în 1609, a prezentat primele două legi ale mişcării planetelor.

Prima lege stipulează că fiecare planetă se mişcă în jurul Soarelui pe o orbită eliptică, în centrul căreia se află Soarele             .
Potrivit celei de-a doua legi, deplasarea unei planete devine mai rapidă pe măsură ce se apropie de Soare; viteza unei planete variază astfel încît ariile descrise de raza vectoare de la Soare la planeta respectivă în intervale egale de timp sunt egale. Peste zece ani, Kepler a dat publicităţii cea de-a treia lege conform căreia cu cât o planetă se află mai departe de Soare, cu atât îşi va încheia mai târziu ciclul de revoluţie, pătratul perioadei de revoluţie fiind direct proporţional cu cubul distanţei de la Soare                   .
Deoarece au furnizat o descriere completă şi corectă a mişcării planetelor în jurul soarelui, legile lui Kepler au rezolvat una din problemele de bază ale astronomiei, a cărei soluţie a fost eludată chiar şi de genii ca Galileo şi Copernic.

                    Bineînţeles, Kepler n-a explicat de ce planetele se mişcă pe orbitele lor, problema fiind elucidată mai târziu, în acelaşi secol, de Isaac Newton. Dar legile lui Kepler au constituit un preludiu vital pentru marea sinteză a lui Newton. („Am reuşit să văd mai departe decât alţi oameni, a spus Newton odată, pentru că am stat pe umerii unor uriaşi." Fără îndoială, Kepler era unul din uriaşii la care se referea.)
Contribuţia lui Kepler la dezvoltarea astronomiei este comparabilă cu aceea a lui Copernic..
       Ţinând seama de importanţa realizărilor lui Kepler, pare surprinzător că rezultatele lui au fost aproape ignorate la început, chiar şi de un mare om de ştiinţă de talia lui Galileo. (Ignorarea legilor lui Kepler de către Galileo surprinde mai ales datorită faptului că cei doi corespondau şi rezultatele lui Kepler i-ar fi oferit argumente pentru a combate teoria lui Ptolemeu.).
       De fapt, mai târziu, în cursul aceluiaşi secol, un argument major în favoarea teoriilor lui Newton l-a constituit chiar faptul că legile lui Kepler derivau din ele. Şi invers, ţinând seama de legile mişcării ale lui Newton, s-ar putea deduce legile newtoniene ale gravitaţiei din legile lui Kepler.

Chiar şi fără asemenea raţionamente, Kepler s-a dovedit destul de perspicace pentru a intui că mişcările planetelor sunt guvernate de forţe care emană din Soare.
În afară de legile mişcării planetelor, Kepler a mai avut câteva contribuţii minore la dezvoltarea astronomiei. De asemenea, lui îi revin marile merite în dezvoltarea teoriei opticii. Din păcate, ultimii săi ani au fost umbriţi de probleme personale.

Dar legile lui referitoare la mişcarea planetelor s-au dovedit o piatră funerară mai trainică decât oricare altă lespede din piatră.

SALVAŢI PĂMÂNTUL – NATURA NE IUBEŞTE!

Înv. Burlacu Dorina Georgiana

Școala Gimnazială Apele Vii, Dolj     

                „Nu cred că există ceva mai important decât conservarea naturii, cu excepţia supravieţuirii omului si aceste două noţiuni sunt atât de strâns legate, încât este greu sa le desparţi.” spunea  Charles Lindberg .                                                    

Natura ne dăruieşte cu bucurie şi simplitate, din plin, necondiţionat, toate bunurile sale. Dar, de cele mai multe ori,  omul n-a ştiut sau a uitat să protejeze aceste daruri pentru el şi pentru generaţiile următoare. În condiţiile epocii contemporane, caracterizate prin creştere demografică, industrializare şi prin acţiunea deseori necontrolată a omului asupra mediului, se pune tot mai acut problema protecţiei mediului înconjurator

Orice copil poate deveni un prieten al naturii, cu condiţia să respecte natura. Copiii reprezintă o treime din populaţia planetei noastre şi au nevoie să înţeleagă evoluţia vieţii, cu părţile ei pozitive sau negative, pentru că au dreptul la determinarea propriului viitor.

   Copilul iubeşte natura. El va înţelege foarte repede ce este mediul înconjurător, cum îl putem ocroti, de ce trebuie să-l ocrotim, ce este poluarea, efectele ei asupra sănătăţii şi care sunt măsurile de prevenire.

    Rolul activ al copiilor , de la cele mai fragede vârste şi luarea unor decizii  în domeniul protecţiei mediului este esenţial din punct de vedere al succesului pe termen lung în educaţie.   

      Educaţia ecologică este la fel de importantă pentru copii ca şi educaţia intelectuală, morală, estetică, etc. În cadrul educaţiei ecologice, copiii  învaţă de ce şi cum trebuie protejată  natura. Îngrijirea mediului implică din partea omului desfăşurarea unor acţiuni practice care să contribuie la evoluţia plantelor şi animalelor, apărarea lor de acţiunile dăunătoare, care pun în pericol viaţa plantelor şi animalelor şi chiar viaţa omului.   Protejarea mediului înconjurător se insuflă de la cele mai fragede vârste. Mediul  în care copiii îşi desfăşoară activitatea îi influenţează permanent  şi le oferă posibilitatea de a veni mereu în contact cu ceva nou pentru ei, le stimulează curiozitatea şi dorinţa de cunoaştere.

       Noi, ca educatori ai generaţiei de mâine, avem obligaţia profesională, dar şi morală, de a învăţa copilul  că Terra este leagănul plantelor şi al animalelor, este “casa noastră”, a  oamenilor, „nava spaţială “ a întregii umanităţi.

        Aşadar, suntem chemaţi sa facem transferul de dragoste si respect pentru tot ce           ne-nconjoară de la noi adulţii spre cei mici si foarte mici acum când începe drumul cunoaşterii       

        Copiii de azi sunt martorii oculari ai transformărilor in toate domeniile de activitate iar aspectele noi le trezesc curiozitatea ce se manifesta prin adresarea de multiple întrebări.

      Curiozitatea copilului de a cunoaşte tot ce-l înconjoară, de a afla cat mai multe despre natura, dar si cauza fenomenelor ce se petrec sub ochii lor este manifestata prin întrebări ca: de ce?,cum ?, când?, din ce cauza? etc.         

        Cunoaşterea mediului înconjurător trebuie să predomine caracterul atractiv, accesibil şi ecologic. Copiii au nevoie să perceapă cel mai mare adevăr din spaţiul viului: plantele se nasc, trăiesc şi mor, lăsând seminţe pentru următoarea generaţie de plante.

Educaţia ecologică foloseşte abordări interdisciplinare centrate pe mediu şi problemele acestuia. La copii, ea se realizează la nivelul afectiv. Copilul este mai sensibil şi se află la începuturile acumulărilor de cunoştinţe despre mediu. Ei sunt dornici să participe la activităţile de îngrijire a plantelor, a animalelor. Copiii trebuie să realizeze că problemele mediului înconjurător sunt ale lumii întregi, ale fiecăruia dintre noi, iar fiecare acţiune negativă a noastră, poate afecta în mod distructiv natura. De aceea, ei trebuie să ajungă să cunoască, să iubească şi să ocrotească natura

        Educaţia ecologică are semnificaţia deprinderii unui anumit mod de a înţelege relaţia dintre om şi mediu de viaţă, care nu este numai al său, ci şi al plantelor şi animalelor.                 

     Copiilor  le putem explica pe intelesul lor că pentru a trăi într-un mediu sănătos, fiecare trebuie să ne îngrijim de curăţenia spaţiilor din jurul nostru, să contribuim la sănătatea noastră şi a celor din jur.       

     Prin participarea la diverse activităţi, copiii înţeleg rolul pe care ei îl au în mediu, ce acţiuni sunt capabili să efectueze şi care sunt urmările unor atitudini necorespunzătoare faţă de  mediul înconjurător.        

    În cadrul unor activitati copiii au putut constata unele comportamente negative ale oamenilor faţă de natură ( gunoaie aruncate la întâmplare, nu în locurile special amenajate, iarba călcată, crengi rupte din copaci, hârtii şi ambalaje din plastic aruncate pe lângă blocurile de locuinţe)..    

În concluzie, consider că este o datorie cetăţenească, o datorie de conştiinţă şi etică, să contribuim la ocrotirea naturii, pentru că ea aparţine nu numai generaţiilor actuale ale Terrei, ci, cu deosebire, generaţiilor viitoare, în care ne proiectăm idealurile cu toate speranţele noastre de continuitate, de nemurire.

BIBLIOGRAFIE:

Revista Educatie Ecologica nr.2/ 1997                                                                                

  Revista învăţământului preşcolar 1/ 2007      

                                                                               

ALL IS GREEN

 

Prof. PAVELESCU CRISTINA

Școala Gimnazială”Dimitrie Negruțiu” Pogonești, Vaslui

                      

Şi furnica-i la fel de perfectă…şi un fir de iarbă

sau  un ou de privighetoare; şi brotăcelul şi frunza devenită

mugur – iată capodopere comparabile cu cele mai mari…

(Walt Whitman – Leaves of Grass)

Argument

            Suntem, pe zi ce trece mai schimbaţi…obosim mai repede, ne îmbolnăvim mai uşor…stresul este ceva cu care ne naştem; devenim,de fapt rezultatul acţiunilor noastre.

            Descoperiri…zboruri spre alte lumi…devieri ale

civilizaţiei…natură ”rănită ” de mâna şi mintea

omului…

            Planeta verde a devenit o întindere locuită de oameni, o întindere până mai ieri imaculată care azi se zbate sub povara nepăsării noastre.

            De ce ALL IS GREEN?

-        pentru că dacă nu intervenim acum, va fi prea târziu

-        pentru că noi suntem Voluntarii care pot schimba ceva!

-        pentru că POLITICA LUCRULUI FĂCUT este deviza noastră.

Scopul proiectului

-        transformarea comportamentelor cotidiene ale elevilor în stiluri de viată ecologice, economice, sănătoase şi durabile prin întreţinerea unui ambient curat;

-        promovarea conceptelor unui stil de viaţă durabil, structurat pe componente de natură ecologică, educativă şi socială.

                       Obiectivele proiectului

a)Imediate

§  încurajarea iniţiativei individuale şi de grup;

§  crearea conexiunilor inter-umane şi socializarea acţiunilor prin evidenţierea calităţii şi valorii;

§  conştientizarea şi asumarea responsabilităţii pentru protejarea ambientului şcolar ;

 b)Pe termen mediu

§  evidenţierea interdependenţei între calitatea mediului, calitatea vieţii şi calitatea viitorului;

§  relaţionarea cu comunitatea locală în probleme punctuale;

§  dezvoltarea unui comportament socio-ecologic adecvat care să integreze atitudini pozitive;

§  dezvoltarea la elevi a sentimentelor de mândrie şi apartenenţă  la mediul din care provin.

c)Pe termen lung (scopuri aşteptate, obiective 

    ascunse)

§  îmbunătăţirea atitudinii grupului ţintă faţă de mediu;

§  obţinerea şi păstrarea unui spaţiu de viaţă mai curat;

§  integrarea şcolii în strategiile comunitare referitoare la dezvoltarea unui mediu sănătos;

§  sporirea competenţelor acţionale ale elevilor în vederea unei reale integrări socio-comunitare;

§  creşterea calităţii actului educaţional, a respectului faţă de voluntariat, dar şi diversificarea modalităţilor de atingere a scopurilor. 

Tema proiectului ALL IS GREEN: Mai aproape de natură, mai aproape de normalitate

Propunător:ŞCOALA GIMNAZIALA „DIMITRIE NEGRUTIU”POGONESTI,VASLUI

Responsabil de proiect: director prof. Pavalescu Cristina

Echipa de proiect:

a)      elevii claselor V-VIII

Eşti VOLUNTAR ? Eşti ALL GREEN!

b)cadre didactice

                

                                                                                            

Persoane de legătură: director prof. Pavalescu Cristina

Colaboratori:

§  clubul elevilor – Cercul de floricultură şi horticultură

§  Agenţia de Protecţie a Mediului

§  Agenţia Apelor Române

Resurse informaţionale:

§  Dicţionarul enciclopedic, reviste de ştiinţă, 

       informaţii de pe Internet, cărţi

§  Galia, V şi Jelev, I – Protecţia mediului între cerinţe şi posibilităţi reale

§  Ilie, A.C. – Mediul în care trăim, mediul pe care trebuie să-l apărăm

§  Pătraşcu, V. – Ecologia, obiect de cercetare ştiinţific

§  Vişan, V. – Aspecte metodologice în legătură cu procesul de evaluare globală a impactului activităţii umane

Resurse materiale: ustensile pentru lucrarea  solului, seminţe  de plante,   răsaduri de flori, aparat foto,  lemn pentru traforaj

Resurse birotice: coli de scris, blocuri de desen,   carton tip duplex, hârtie glace,   lipici, acuarele, mape,  transparente, dosare, bibliorafturi

                                                             

Resurse mass-media: emisiuni radio-tv la posturi 

                                         locale, site-urile şcolilor şi 

                                         liceelor constănţene

Calendarul proiectului: 20 martie 2016 – 15 iunie 

                                           2016 (cu reluarea ciclică

                                           pentru următorii 3 ani, în

                                           funcţie de impactul

                                           proiectului şi finalizarea

                                           lui, sub rezerva unor

                                           schimbări în grupul

                                           iniţial de lucru, la elevi)

     - pregătirea proiectului 20 febr.– 20 mart. 2016

       - realizarea efectivă a proiectului 20 apr. 2016–

       15 iun. 2016

Grupul ţintă:

§  elevii scolii şi părinţii

§  cadrele didactice

Finalităţi:

 a)teoretice:

§  comunicări (profesori)

§  consideraţii scrise (elevi)

§  editarea unei pagini pe site-ul Şcolii „ALL IS GREEN- Jurnal

  b)practice

§  realizarea grădinii ecologice

§  realizarea portofoliilor de opţional

§  realizarea unor expoziţii tematice

Evaluare: - feed-back-ul activităţii pe secţiuni şi  

                    discuţii pentru prelungirea proiectului

                    - portofoliul proiectului

Modalităţi de lucru:

           - Eşti voluntar?Eşti ALL GREEN!

-          crearea celulelor de lucru pe bază de voluntariat şi coordonarea grupelor de către cadre didactice

-          realizarea unor semne distinctive

    pentru cei implicaţi în proiect(insigna  

    ALL IS GREEN Volunteer )

-          întâlniri organizate, iniţiative personale şi de grup ale membrilor

Organizarea proiectului

Forma de organizare	Sarcini	Responsabili grupe/acţiuni	Modalităţi de evaluare
Clasele gimnaziale	-execută mape cu desene pe tema „Şcoala noastră, o grădină”	Damian Costanda Serban Ana Maria	expoziţie de desene Ziua pământului, Săptămâna Verde
Clasele gimnaziale	-execută fotografii (album) pentru expoziţia „Anotimpurile şi plantele” -monitorizează curăţenia în curtea şcolii -îngrijeşte plantele din sălile de clasă -monitorizează acţiunea „Cantina păsărelelor”	Damian Costanda Serban Ana Maria	expoziţie de fotografie Ziua mediului Jurnalul Ecoteam în imagini excursii tematice
Clasele gimnaziale	-culege informaţii despre adaptabilitatea plantelor decorative -execută lucrări de ingrijire a florilor -crează colţul Plantelor exotice şi îl îngrijeşte -ţine ALL IS GREEN Jurnal, cu toate activităţile grupei -participă la crearea „Grădinii de trandafiri” -execută căsuţe pentru păsărele -plantează puieţi şi flori	Damian Costanda Serban Ana Maria	lucrări,proiecte eseuri portofolii tematice excursii tematice Concurs cu premii-Căsuţa păsărelelor
Clasele gimnaziale	-culege informaţii despre poluarea apei, aerului şi a solului -execută lucrări de îngrijire a pomilor -îngrijeşte acvariul de la Sala Multimedia -organizează festivităţile Zilei Şcolii -redactează pagina specifică pe site-ul şcolii dezvoltă relaţii socio-ecologice cu Agenţia de Protecţia mediului  -colectarea deşeurilor din zona şcolii -menţinerea contactelor cu agenţii economici şi comunitari pentru obţinerea bugetului de lucru	Damian Costanda Serban Ana maria	eseuri consideraţii scrise participare la Greenweek aprecierea finalităţilor

Implementarea proiectului în activităţi concrete:

a)În curriculum-ul şcolii

-introducerea orei de educaţie ecologică (extindere ştiinţe) la clasa a V-a cu titlul „O viaţă mai curată”

-aprofundare chimie, clasa a VII-a – capitolul Despre poluare-Poluarea, factor perturbant al vieţii  noastre (poluarea apei, aerului şi solului)

-dezvoltarea capitolului despre educaţia socio-ecologică la dirigenţie- 4 ore pe semestru

b)În curriculum la decizia şcolii (CDS)

-opţional transcurricular clasa a II-a –„O viaţă mai curată”

-CDS clasa a VI-a A – opţional transcurricular „Tainele naturii”

c)Activităţi extracurriculare

-excursie tematică „Dobrogea, ţinut de vis”, pentru prelevarea datelor biologice şi geografice

-monitorizarea resurselor de poluare din cartier şi realizarea unor consideraţii scrise „Lăsaţi-ne să respirăm” ce vor fi prezentate la sesiunea de comunicări a elevilor

-activităţi de parteneriat conform programelor de lucru stabilite cu Agenţia de Protecţie a Mediului, Agenţia Apele Române,  Clubul elevilor.

d)Activităţi extraşcolare

-crearea clubului ALLGREENVolunteers prin participarea voluntară a elevilor cercetaşi

-acţiuni de plantare puieţi si flori

-expoziţii de desene şi fotografie pe teme ecologice

-concursuri ca finalităţi pentru acţiunile festive de Ziua Pământului, Ziua mediului, Greenweek

-Ziua Şcolii(21 mai), Ziua florilor (organizare de colaje tematice şi Carnavalul Florilor)

-„Grădina de trandafiri”- crearea unui spaţiu special şi întreţinerea lui cu ajutorul colaboratorilor

-„Săptămâna verde”-  expoziţie de desene şi selecţionarea premiilor I,II,III pe tema anului „Păsările în mediul lor de viaţă ecologică”

-clasele V-VIII –expoziţie de fotografie pe aceeaşi temă

-introducerea proiectului pe site-ul şcolii şi folosirea lui în integrarea într-un proiect internaţional

-excursie „Împreună, într-un mediu curat (5 iunie-Ziua Mediului” )

-acţiuni de întreţinere a acvariului şi dezvoltarea Cantinei Păsărelelor

-„Albumul cu amintiri”- realizarea portofoliului de proiect

Bugetul proiectului

-alocarea de resurse extrabugetare pentru realizarea de pliante, ecusoane, afişe ale programului

atragerea de fonduri de la agenţii economici pentru achiziţionarea de -puieţi

                                      -răsaduri, flori

                                                -butaşi trandafiri

                                                -pământ vegetal, îngrăşăminte

                                                -unelte agricole

                                                -calculator-CD-player-imprimantă

                                                -CD-uri adecvate

                                                -cărţi specifice

                                                -resurse birotice

                                                -materiale informaţionale pentru acţiuni

                                                -fonduri de premiere

În cele din urmă…

            Ne întoarcem la natură, la  minunea dintr-un bob de rouă, la mirajul foşnetului, ierbii…reparând ce alţii au stricat, reducând dezechilibrele produse de om, naturii…

De ce? Pentru că ne place

 POLITICA LUCRULUI BINE FĂCUT !

   

NATURA, PRIETENA  MEA!

Prof. înv. primar STANCU CĂTĂLINA

Școala Gimnazială ”N. B.Locusteanu”, Leu, Dolj

MOTTO:

,,A înţelege natura înseamnă a înţelege viitorul,

 dar a face ceva pentru salvarea naturii,

atât de ameninţată azi, înseamnă a contribui la fericirea omenirii.”

                                                                                                       (E.A.Pora)

ARGUMENT:

           De doua milioane de ani ,de cand exista omul pe pamant, natura l-a ocrotit, fiindu-i prietena. Ea l-a protejat, respectandu-si legile, regenerandu-se nestingherita. Daca ne gandim ca prietenia este legatura care-i uneste pe oameni, afectiunea dintre ei, atunci intelegem ca si omul trebuie sa manifeste respect si dragoste pentru natura, ca lume ce constituie realitatea inconjuratoare, cu tot ce este insufletit si neinsufletit. Omul trebuie sa manifeste intelegere pentru fiintele si nefiintele ce compun lumea inconjuratoare.

           Pentru a fi prietenul naturii trebuie sa ai o gandire si un comportament ecologic.

           In perioada actuala educatia ecologica are un sens specific si un loc aparte in educarea tinerei generatii. Scoala este locul perfect in instruirea tinerilor in acest domeniu, iar cadrele didactice-cele mai indicate persoane.

           Pentru a intelege mai bine aceasta , copiii trebuie sa stie ca  ,,ecologia” ii sfatuieste ce este si ce nu este bine sa faca in relatia lui cu natura, intr-un cuvant, aceasta il invata pe om cum sa ocroteasca natura.

SCOPUL PROIECTULUI

  Proiectul îşi propune să determine elevii să îşi reconsidere modul de a trăi în raport cu natura, să o protejeze, pentru a putea beneficia de darurile vitale ce ni le oferă cu atâta generozitate şi formarea comportamentului ecologic adecvat, dezvoltarea localitatii din care fac parte, formarea unor abilitati de viata pentru o dezvoltare durabila şi derularea de acţiuni concrete de protecţie a mediului înconjurător.

OBIECTIVELE PROIECTULUI:

a)Privind copiii implicaţi în proiect:

      Familiarizarea copiilor cu aspecte  ale poluării mediului înconjurător;

      Formarea unei atitudini de respect şi adoptarea unui comportament eco-civic faţă de natură prin stabilirea celor 10 reguli ale Şcolii Gimnaziale Leu  şi comunitatii;

      Adoptarea unui comportament dezaprobator faţă de cei care încalcă normele de protecţie a naturii;

      Formarea unor capacităţi şi deprinderi de protejare a naturii prin adoptarea unor plante din mediul apropiat;

      Formarea unor capacităţi şi deprinderi de reciclare a unor materiale din propria gospodărie pentru realizarea unor produse artistice sau ornamentale;

      Desfăşurarea de activităţi practic-gospodăreşti prin amenajarea Coltului Verde al clasei,

      Desfăşurarea unor activităţi de observare a naturii şi de intervenţie ecologică pentru ajutorarea unor specii de plante sau animale

      Colecţionarea unor materiale din natură pentru a servi la realizarea de   creatii personale;

      Realizarea de portofolii şi colecţii de materiale naturale utile în studiul ştiinţelor naturii

b)Privind cadrele didactice:

      Încurajarea cadrelor didactice pentru crearea unui mediu educaţional care să favorizeze educaţia ecologică a elevilor;

      Promovare unor metode şi tehnice noi de lucru cu elevii in vederea formarii unor abilitati e viata pentru o dezvoltare durabila;

c)Privind părinţii şi ceilalţi parteneri educaţionali:

      Conştientizarea acestora cu privire la rolul pe care îl au în educarea copiilor din perspectiva relaţiei cu natura prin participare directa la activitatile propuse;

      Creşterea implicării acestora în acţiunile promovate de şcoală pentru dezvoltarea locala, crearea unui mediu sănătos.

GRUP ŢINTĂ:

* Preşcolari;

*Elevii claselor Preg , I-VIII

COLABORATORI

      Prof. Chisa Mihaela

      Prof. Militaru Daniela

      Prof. Neacșu Sorina

            PARTENERI :

*Părinţii elevilor clasei  I  ai Şcolii Gimnaziale Leu

*Educatoarele , Preşcolarii Gradiniţei Leu, părinţii copiilor

*Elevii claselor:  I  , a II-a  , a III-a, a IV-a şi ai claselor  V-VIII de la aceeaşi unitate şcolară

*Cadrele didactice care conduc clasele amintite mai sus

* Primaria Comunei Leu

            *Biblioteca Comunală Leu

*Parohia ,,Adormirea Maicii Domnului” Leu

RESURSELE PROIECTULUI :

*umane  : -elevii claselor implicate in program;

              -invatatoarele claselor participante la unele activităţi comune cuprinse în  cadrul proiectului

              -parintii si bunicii copiilor;

              -conducerea unităţii de învăţământ

              -reprezentanti ai comunitatii locale;

*materiale:-coli albe si colorate A4 pentru desene, afise, colaje,diplome,aparate de fotografiat, panouri, pliante, CD-uri, calculator.

*financiare- extrabugetare

·          autofinantarei, eventuale sponsorizări din partea cadrelor didactice şi părinţilor;

·         Primăria Comunei Leu

·         Biserica ,,Adormirea Maicii Domnului” Leu

·         alte surse.

*informaţionale

·         proiectul scris;

·         corespondenţă referitoare la proiect;

·         evidenţa participanţilor din cadrul proiectului;

·         portofoliul  proiectului;

·         pliante şi afişe pentru mediatizare;

·         diplome, adeverinţe.

PERIOADA DE DESFĂŞURARE:

-          septembrie 2016- iunie 2017 ;

STRATEGII DE REALIZARE:

Forme: Activităţi comune  între elevii claselor implicate în proiect

             Activităţi la nivel de clasă

             Activităţi curriculare şi extracurriculare

METODE ŞI PROCEDEE: activităţi de informare, activităţi practice, munca în echipe,  portofoliul, desen, chestionare, drumeţia, excursia, concursul,jocuri didactice si sportive , activităţi de reciclare,activităţi artistice.

RESURSE MATERIALE NECESARE PENTRU DERULAREA ACTIVITATILOR:

saci din plastic,  seminţe de flori, materiale şi unelte necesare activităţilor,  calculatorul, imagini , postere, mape , coli de scris, pliante , acuarele , carioci, culori, markere, vopsea, pensule, aparat foto, mănuşi plastic etc.

FORME  DE REALIZARE:

-activităţi comune între preşcolarii / elevii  grupelor / claselor  implicate în proiect;

-colaborare cu părinţii preşcolarilor / elevilor implicaţi;

-corespondenţă – fotografii realizate în urma unor activităţi derulate în ambele unităţi de învăţământ.

EVALUAREA PROIECTULUI:

- expoziţii cu lucrări ale copiilor, chestionare, diplome, realizarea unui portofoliu,  album foto-un CD, articole in revista, program artistic ,,Carnavalul –costumelor reciclabile” (materiale reciclabile);

         ACTIVITĂŢI DE MEDIATIZARE ŞI PROMOVARE

          În timpul implementării proiectului vor fi afişate la şcoală pliante informative şi fotografii din timpul desfăşurării activităţilor.

         Se vor organiza expoziţii cu lucrările copiilor la şcoală, la grădiniţă şi la Biblioteca locală a Comunei Leu.

         Vor fi promovate pe plan local, în cadrul şcolii, părinţilor, imagini de la activităţile desfăşurate pe www.didactic.ro.

       REZULTATE ASTEPTATE:

      Atitudini pozitive ale copiilor pentru păstrarea unui mediu sănătos si curat, pentru respectarea a tot ce este etic, moral şi frumos pentru om;

       Dezvoltarea unor sentimente de afecţiune, ataşament faţă de celelalte persoane din comunitatea locală;

      Valorificarea potenţialului creativ al elevilor ;

      Cunoaşterea de către părinţi a eficienţei activităţilor extracurriculare prin  implicarea acestora in dezvoltarea locală

CALENDARUL ACTIVITĂŢILOR

1. Pregatirea proiectului-activitate de proiectare

2. O lume mai curată –activitate practică

      3. Săptamâna fructelor si legumelor-activitate practică

4.Să mâncăm sănătos! -activitate de informare

5.Reguli ale școlii pentru un mediu curat si sanatos-activitate formala

      6. Să dăm şi noi viaţă 1-activitate practică

7. Să mâncăm sănătos! -activitate artistico-informaţională  (concurs de afişe)

8.   Adopta un copac! –activitate practică

9.   În mijlocul naturii- drumeție

,,NOI SUNTEM PRIETENII NATURII”

  PROF. ÎNV. PRIMAR COJOCARU LILIEANA

   ŞCOALA PRIMARĂ RECEA ,  COM. BISOCA, JUD. BUZĂU

                      ARGUMENT

            În epoca contemporană, o problemă  de stringentă  actualitate  este formarea  şi educarea  elevilor în spiritul unor responsabilităţi  umane ce vizează protecţia  mediului  înconjurător. Educaţia  pentru ocrotirea mediului constituie parte integrantă a unei educaţii de bază. Absenţa  sau ignorarea   măsurilor  imperios  necesare  de apărare  a mediului  poate  declanşa  o criză ecologică  cu consecinţe  majore   pentru  omenire. Formarea  conştiinţei  şi conduitei  ecologice  devine  o cerinţă  deosebit  de importantă  pentru  orice  demers  educativ, atât   şcolar,  cât   şi extraşcolar şi prin orice tip de educaţie, fie ea formală, informală sau nonformală. Şcoala  este chemată  să determine  nu numai  sentimente  de admiraţie   faţă de frumuseţile  naturii, ci şi convingeri  şi  deprinderi  de protejare  a mediului  înconjurător.

Scopul educaţiei ecologice este de a forma cetăţeni conştienţi  şi preocupaţi de mediul natural şi de cel creat de om, care să înţeleagă şi să acţioneze cu responsabilitate pentru ocrotirea mediului, şi, de aici, necesitatea implicării în acest proiect într-o măsură cât mai mare a cetăţenilor unei comunităţi prin instituţiile existente.           

Educaţia ecologică nu-şi atinge scopul dat decât dacă este diseminată în societate, dacă comunitatea locală este receptivă la problemele de mediu înţelegând necesitatea adoptării unui comportament ecologic. Comunitatea locală trebuie să înţeleagă că de noi toţi depinde calitatea vieţii de azi, dar şi de mâine; de respectarea acestor principii depinde viitorul omenirii.

Protecţia naturii devine tot mai mult una din cele mai importante preocupări ale societăţii contemporane şi comportă trei aspecte importante: prevenirea deteriorării mediului, acţiuni de depoluare şi reconstrucţie ecologică, ce constituie, în principal, măsuri preventive de păstrarea şi întreţinerea mediului înconjurător.

            Interesul şi dragostea pentru natură sunt la majoritatea copiilor instinctive. In plus, comportamentele şi convingerile formate copiilor la o vârsta cât mai fragedă sunt cele care se păstrează cel mai bine toată viaţa. De aceea, prin parteneriatul realizat de Şcoala Primară Recea , ne-am propus să găsim soluţii optime pentru prevenirea şi rezolvarea problemelor de mediu, asimilarea unor deprinderi de viaţă care reduc impactul negativ asupra mediului, precum şi promovarea unor atitudini pozitive, de ocrotire a mediului. De asemenea, am pornit de la interesul firesc al copiilor pentru mediu, pentru ceea ce reprezintă, în general, natura pentru ei. Pentru a fi prietenii naturii trebuie s-o ocrotim, menţinând curăţenia şi îngrijind frumuseţile ei, oriunde ne-am afla. Ocrotind natura, ne ocrotim pe noi înşine! Natura, în schimbul prieteniei noastre ne oferă toate frumuseţile ei. Oare puteţi să vă imaginaţi o natură fără plante, fără arbori şi păsări?

            Scăderea fără precedent a suprafeţelor verzi, creşterea gradului de agresivitate la nivelul mediului prin multiplele acţiuni umane, industralizarea, deversarea deşeurilor, despăduririle, sunt motive serioase pentru implementarea unor proiecte de protejarea mediului.

            În cadrul acestui proiect ne-am propus să asigurăm o lume mai curată, în care copilul să ştie că fiecare gest contează, atât al său, personal, cât şi ca parte a unui grup în cadrul comunităţii.

Problema raportului dintre om şi mediul ambiant nu este nouă. Ea a apărut odată cu cele dintâi colectivităţi omeneşti, căci omul cu inteligenţa şi spiritul său creator, nu s-a mulţumit cu natura aşa cum era ea, ci a transformat-o potrivit nevoilor sale.

Adevărata educaţie ecologică îşi va atinge scopul numai atunci când elevii - cetăţenii de mâine - vor fi convinşi de necesitatea ocrotirii naturii şi vor deveni factori activi în acţiunea de conciliere a omului cu natura.Conştientizând frumuseţea mediului local, promovând pitorescul zonei în care locuiesc, copiii vor înţelege utilitatea acţiunilor ecologice.

Proiectul este realizat astfel încât să formeze, atât la nivelul elevilor cât şi la nivelul comunităţii, o concepţie sănătoasă asupra vieţii, corespunzând realităţii imediate şi de perspectivă. În desfăşurarea acestui proiect, am avut ca scop principal să-i facem pe elevi mai conştienţi de faptul că un mediu înconjurător sănătos şi cât mai puţin poluat depinde de fiecare dintre noi, şi mai ales, că fiecare dintre noi poate să îşi aduca contribuţia într-un mod  eficient şi distractiv.

TIPUL DE PROIECT : Proiect local

DOMENIUL :  Educaţie ecologică

APLICANTUL: Şcoala Primară Recea, Com. Bisoca, Jud. Buzău

INIŢIATOR  ŞI  COORDONATOR  DE  PROIECT : Prof. înv. primar Cojocaru Lilieana
PARTICIPANTI: Primăria si Consiliul Local Bisoca

                                Elevii de la Şcoala Primară Recea

                                Cadrele didactice de la Şcoala Primară Recea

OBIECTIV GENERAL:

  Formarea comportamentului ecologic adecvat  prin derularea de acţiuni concrete de protecţie a mediului înconjurător.

                 OBIECTIVE SPECIFICE:

Privind elevii:

-dezvoltarea unui conportament socio-ecologic adecvat care să integreze atitudini pozitive;

-lărgirea sferei cunoştinţelor referitoare la problemele de mediu specifice zonei;

            -dezvoltarea unor atitudini, comportamente, favorabile ameliorării relaţiilor dintre om şi mediu;

            - antrenarea elevilor şi a familiilor acestora in acţiuni de formare a unor comportamente corecte de ocrotire a mediului inconjurător, de colectare selectiva a deşeurilor reciclabile etc.;

            -cultivarea capacităţii de cooperare în scopul protejării mediului;

-formarea unei conştiinţe şi a unei gândiri ecologice;

-formarea unor deprinderi ecologice prin activităţi extracurriculare;

-creşterea calităţii actului educaţional, a respectului faţă de voluntariat, dar şi diversificarea modalităţilor de atingere a scopurilor.

Privind cadrele didactice:

           -cultivarea capacităţii de cooperare în scopul protejării mediului;

-popularizarea experienţelor pozitive privind educaţia pentru ecologie;

            - dezvoltarea capacităţii de relaţionare cu instituţiile implicate în proiect

Privind membrii comunităţii locale:

- implicarea concretă în desfăşurarea acţiunilor propuse;

- consolidarea parteneriatului şcoală – comunitate.

GRUP ŢINTĂ:

Ø  Elevii  din clasele primare de la Şcoala Recea;

Ø  Cadre didactice;

Ø  Personalul auxiliar al şcolii;

Ø  Membrii comunităţii;

Ø  Instituţii locale.

DURATA:

Ø  septembrie 2016-iunie 2017

RESURSE UMANE:

• Elevii Şcolii Recea, cadre didactice, parteneri implicaţi în proiect.

METODE ŞI PROCEDEE FOLOSITE IN DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢILOR:

observaţiile  de teren, discuţii de grup, explicaţia, demonstraţia, problematizarea, activităţi de informare,  studii de caz, jocuri de rol, exerciţii de simulare, activităţi practice, chestionare.

FORME DE ORGANIZARE: activitate frontală

                                                   activitate pe echipe

RESURSE MATERIALE:

• Materiale necesare pentru ecologizare (mănuşi , saci menajeri,pensule,vopsea, var etc.   )
• Materiale necesare pentru informare, evaluare şi diseminare (aparat de fotografiat, cameră video, videoproiector, calculator, CD-uri etc.)
• Materiale necesare desfăşurării activităţii:coli de scris, pliante, acuarele, seminţe de flori, răsaduri de flori, puieţi, diferite materiale reciclabile .

RESURSE   FINANCIARE: din  bugetul local al şcolii şi al primăriei, sponsorizări.

MODALITĂŢI ŞI ACTIVITĂŢI DE DISEMINARE:

• Fotografii ale activităţilor desfăşurate;
• Popularizarea acţiunilor – online;
• Mese rotunde de informare a celorlalţi elevi din şcoală, a părinţilor, a celorlalte cadre didactice;
• Miniexpoziţie cu materiale publicitare şi rezultate ale activităţilor desfăşurate.

RISCURI  ESTIMATE:

-vreme defavorabilă în desfăşurarea unor activităţi;

-dificultăţi în găsirea unor parteneri şi a unor sponsori  care să sprijine desfăşurarea  activităţilor propuse.

IMPACT:

         a) Modificarea percepţiei elevilor şi a membrilor comunităţii asupra problemelor de mediu ;

         b) Constituirea unei comunităţi responsabile ;

         c) Creşterea interesului pentru protecţia mediului;

         d) O mai bună colaborare între şcoală şi comunitatea locală.

REZULTATE AŞTEPTATE:

-îmbunătăţirea comportamentului elevilor vis-a vis de problematica mediului;

-ecologizarea unor spaţii verzi;

-refolosirea unor deşeuri colectate;

-formarea coeziunii colectivului de elevi;

-formarea şi dezvoltarea unei atitudini pozitive faţă de mediul înconjurător.

VALORI  PROMOVATE:

-spiritul de echipă;

-comunicare;

-toleranţă.

Ø  DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢILOR PROPUSE : septembrie 2016 - iunie 2017

Ø  INDICATORI DE PERFORMANŢĂ:

-expunere, convorbire;

-colectarea deşeurilor din jurul şcolii şi din satul Recea;

-ingrijirea spaţiilor din curtea şcolii;

-confectionare de afişe;

-realizare de lucrări din materiale reciclabile;

-realizarea unui CD cu fotografii din timpul activităţii;

-intocmirea unui portofoliu cu desene, compuneri, afişe,fotografii etc.

Ø  EVALUAREA PROIECTULUI –  iunie  2017