SECTIUNEA CADRE DIDACTICE 2015-2016

• Secțiunea cadre didactice: proiecte, ppt

 

ZIUA PĂMÂNTULUI

                                 -Proiect educaţional de mediu-

Prof. Gagiu Ioana

Școala Gimnazială Castranova

            ARGUMENT

            Sa iubim natura şi să o ajutăm să-şi păstreze frumuseţea!

            Natura ne ofera atatea lucruri frumoase… Suntem singurii care o putem proteja, dar şi care o putem distruge. Să nu-i distrugem frumuseţile!!!!

            Elevul de azi care cunoaşte valoarea unei bucăţi de hârtie , a unei sticle sau a unui recipient din material plastic  va fi cetăţeanul de mâine care trebuie să utilizeze raţional fiecare lucru.

DATE GENERALE ALE PROIECTULUI

GRUP ŢINTĂ:       

·         preşcolari

·         elevi

·         cadre didactice

·         părinţi

·         comunitatea locală

PERIOADA DE DERULARE A PROIECTULUI : martie –aprilie 

OBIECTIVE GENERALE :

·         cunoaşterea şi înţelegerea unor componente şi procese ale lumii vii utilizate de       către om şi consecinţele asupra mediului;

·         formarea comportamentului ecologic prin stimularea motivaţiei pentru protecţia     naturii şi derularea de acţiuni concrete de protecţie a mediului înconjurător.

OBIECTIVE  SPECIFICE :

conştientizarea şi sensibilizarea elevilor faţă de problemele mediului.

·         cunoaştere şi aplicarea normelor de comportare  specifice  asigurării echilibrului naturii şi -adoptarea unei atitudini de prietenie şi respect faţă de aceasta;

·         antrenarea elevilor în economisirea resurselor: materiale ,hrană şi îmbrăcăminte, apă, energie, obiecte din mediul apropiat;

·         familiarizarea elevilor cu procesul de refolosire a resurselor;

·         promovarea valorile ecologice;

·         identificarea acţiunilor negative ale omului asupra naturii ,pericolul poluării şi efectele ei;

·         promovarea schimbului de experienţă între cadrele didactice , în scopul creşterii eficienţei activităţilor şi implicarea elevilor ca factor activ;

·         formarea unei atitudini motivante şi responsabile faţă de menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii mediului înconjurător si a unor deprinderi de conservare a naturii.;

·         să participe conştient la acţiuni de păstrare şi îmbunătăţire a calităţii mediului înconjurător (de ecologizare).

  RESURSE :

·         materiale: afise, postere,diplome,aparate de fotografiat, panouri, pliante, CD-uri, calculator, saci din plastic, manusi din plastic, seminţe de flori, materiale şi unelte necesare activităţilor.

·         financiare:din fonduri proprii;

·         temporale :martie-aprilie

 METODE FOLOSITE:

-activităţi de informare, activităţi practice, munca în echipe,   concurs,  distribuire de pliante realizate de elevi,vizionare C.D,casete video,prezentare de imagini foto,expoziţie foto si   cu lucrările elevilor;

IMPACTUL  PROIECTULUI

o   -Posibilitatea de continuare ulterioară a proiectului prin atragerea de noi parteneri-institutii de invatamant , firme interesate pentru păstrarea calităţii vieţii ;

o   -Demersul didactic cuprins în proiectarea curriculară se armonizează  şi se întregeşte vizând însuşirea unui summum de cunoştinţe care pot oferi garanţia propulsării subiectului educat spre un alt nivel , superior din punct de vedere al cunoştinţelor despre natură şi despre pericolul în care se află acesta .

CALENDARUL  ACTIVITATILOR

-martie

o   pregatirea actiunii;

o   popularizarea proiectului;

o   realizarea proiectului;

- aprilie            

o   desfasurarea activitatilor;

o   diseminarea proiectului;

EVALUAREA PROIECTULUI:

o   amenajarea unui loc pentru depozitarea materialelor reciclabile;

o   distribuirea de fluturaşi cu mesaje ecologice;

o   confecţionarea unor  pliante şi postere cu mesaje ecologice si afisarea la COLŢUL VERDE  ;                                                              

o   confecţionarea unor produse  din materiale  reciclabile(vestimentatie,jucării, obiecte utile);

o   acţiuni de ecologizare  a spaţiilor verzi şi de economisire a resurselor din scoală;  

o   organizarea unor expoziţii cu produsele realizate;

„ÎMPREUNĂ VOM REUȘI ! ”

-Proiect educațional-

                                                                 Prof. înv primar.Pisica Floriana Mirela

Școala Gimnazială Castranova

            ARGUMENT:

            Proiectul educațional privind semnificația zilei de 22 aprilie –Ziua Pământului, urmărește realizarea unor activități cu caracter trandisciplinar care să conducă la formarea unor deprinderi pozitive și a unei atitudini corecte față de mediul înconjurător. Prin activitățile derulate ,pe parcursul unei zile se vor sublinia efectele benefice dar și influențele negative pe care omul le poate avea față de mediu.

GRUPUL ȚINTĂ:

o   elevi

o   cadre didactice

OBIECTIVE:

o   promovarea interdisciplinarităţii ca mijloc de dezvoltare şi stimulare a creativităţii elevilor

o   realizarea unor creaţii literare şi plastice libere privind atitudinea faţă de Planeta Pământ

o   conştientizarea tuturor participanţilor asupra importanţei protejării  naturii pentru o viaţă   sănătoasă, pentru un aspect estetic al mediului, pentru alinierea la  standarde europene

o   promovarea modelelor de bune practici şi valorizarea muncii de echipa interdisciplinară

ACTIVITĂȚI:

1.Dezbatere pe teme ecologice (Discuție de dimineață)

o   Povestea Pământului

o   Prezentare power -point- Ziua Pământului

o   Discutarea celor 3 R-reciclare, reducere, refolosire

o   Reciclarea hârtiei

o   Reciclarea plasticului

o   Poluarea mediului (a apei/ aerului, fonică, a spațiilor verzi)

o   Ce sunt deșeurile?

o   Cum pot fi ecologist?

o   Ce este încălzirea globală?

2.Activitate artistică

o   Planeta Albastră-desene, colaje, postere

3.Concurs-recunoaște plantele

4.Activitate practică- Reciclarea deșeurilor

o   Ce pot face cu o pungă?

5.Fișă de lucru

6.Faceți Pământul să zâmbească

7.Promisiunea micului Apolodor către Planeta Albastră

8.Curiozități despre planeta noastră

9.Activitate de memorizare- Planeta  Pământ

10.Expozitie de lucrari                                      

MICII ECOLOGIȘTI

-proiect educațional-

    Școala Gimnazială Castranova, Dolj

Prof. înv. primar Negrilă Angelica

                                    

A.                DENUMIREA PROIECTULUI

a)      Titlul : Micii ecologisti

b)     Domeniul şi tipul de educaţie în care se încadrează:

Educatie ecologica

c)      Tipul de proiect: județean

B.       APLICANTUL

Şcoala Gimnazială Castranova

B.        INFORMAȚII DESPRE PROIECT:

    Titlul proiectului: ‚‚MICII ECOLOGIȘTI”

 Domeniul şi tipul de educaţie în care se încadrează:

               Educație ecologică

Numar de participanti: 45 de elevi din două  institutii

C.                CONTEXT:

        Omul a fost dintotdeauna prietenul naturii. El este cel care o cântă si o

slăveste în versuri, dar tot el, mânat de dorinţa de a o domina, este cel mai mare dusman al ei. Degradarea continuă a mediului datorită influenţei nefaste a omului, ne obligă să luăm atitudine, căci, unica sperantă a omenirii rămâne natura.

         Pregătirea copiilor înca din clasa pregatitoare, nu înseamnă numai dobândirea de  către aceştia a unor cunoştinţe noi, ci şi formarea unor atitudini , priceperi, deprinderi, comportamente, stări afective. Într-o lume în care din toate colţurile lumii se înalţă un strigăt de alarmă: “ Natura este în primejdie!”, este necesar, ca de la cea mai fragedă vâstă, copiii să ajungă să cunoască, să iubească şi să ocrotească natura.

         Prin activităţile cu conţinut ecologic, copilul are posibilitatea de a intra în relaţii din ce în ce mai complexe cu mediul în care trăieşte. Curiozitatea copilului pentru mediul înconjurător poate fi transformată într-o puternică dorinţă de a-l cunoaşte, de a-l înţelege şi de a-l ocroti

D.                DESCRIEREA PROIECTULUI

Scop: Proiectul îşi propune să determine elevii să îşi reconsidere modul de a trăi în raport cu natura, să o protejeze, pentru a putea beneficia de darurile vitale ce ni le oferă cu atâta generozitate şi formarea comportamentului ecologic adecvat şi derularea de acţiuni concrete de protecţie a mediului înconjurător.

·         Cunoaşterea şi recunoaşterea modului în care se produce poluarea mediului           ( natural şi social ) şi al pericolului pe care îl reprezintă pentru viaţă;

·         Cunoaşterea mediului apropiat ( localitatea natală, zone din apropierea ei, din judeţ, atât, atât din mediul rural, cât urban ) şi a problemelor specifice privind poluarea şi protecţia împotriva poluării: cauze-urmări –remedii;

·         Înţelegerea sensului real al conceptului de ,, educaţie ecologică” şi ,,comportament ecologic”;

·         Cunoaşterea şi conştientizarea modului în care putem dobândi şi proba un comportament ecologic;

·         Formarea deprinderii de lucru în echipă cu responsabilitatea în ceea ce priveşte dobândirea şi probarea comportament ecologic;

·         Realizarea unei expoziţii cu afişe, desene.

Obiective: a). Privind copiii implicaţi în proiect:

      Familiarizarea copiilor cu aspecte  ale poluării mediului înconjurător;

      Formarea unei atitudini de respect şi adoptarea unui comportament eco-civic faţă de natură;

      Adoptarea unui comportament dezaprobator faţă de cei care încalcă normele de protecţie a naturii;

      Formarea unor capacităţi şi deprinderi de protejare a naturii;

      Desfăşurarea de activităţi practic-gospodăreşti;

      Colecţionarea unor materiale din natură pentru a servi la realizarea de   creatii personale;

      Realizarea de portofolii;

b). Privind cadrele didactice:

      Încurajarea cadrelor didactice pentru crearea unui mediu educaţional care să favorizeze educaţia ecologică a elevilor;

      Promovarea unor metode şi tehnice noi de lucru cu elevii;

c. )Privind părinţii şi ceilalţi parteneri educaţionali:

      Conştientizarea acestora cu privire la rolul pe care îl au în educarea copiilor din perspectiva relaţiei cu natura;

      Creşterea implicării acestora în acţiunile promovate de şcoală pentru crearea unui mediu sănătos.

       

Grup  ţintă:

Ø  direct: elevii celor cinci clase

Ø  indirect: părinţii

o      Durata: noiembrie 2015-iunie 2016

E. Calendarul activităţilor:

Structură:

Nr. crt	Activitatea	Grup ţintă	Termen	Responsabil	Rezultate	Observaţii
1	Prezentarea şi discutarea temei de colaborare	elevii celor două clase	noiembrie	Coordonatorii de proiect	Consolidarea relaţiilor de comunicare şi cooperare între cadrele şi şcolarii de la cele două şcoli;
2	Drumetii Colectionări de frunze, castane etc. Parcul din comuna	elevii celor două clase	noiembrie	Cadrele didactice implicate în proiect	consolidarea şi verificarea cunoştiintelor transmise conform tematicii curriculare, respectând particularităţile de varstă; iniţierea unei prietenii între şcolarii de la cele două şcoli .
3	Îngrijirea plantelor din clasă; Observarea semnelor primăverii şi completarea unor chestionare; Plantarea unor flori în jardiniere / în grădina şcolii; Plantarea unor puieţi în grădina şcolii Activităţi de ecologizare a zonei apropiate şcolii;	elevii celor două clase	aprilie	Cadrele didactice implicate în proiect	consolidarea şi verificarea cunoştiintelor transmise conform temticii curriculare, respectând particularităţile de varstă; iniţierea unei prietenii între şcolarii de la cele doua şcoli.
4	Atribuirea de diplome celor mai inimoşi mici –ecologişti Prezentarea pe CD a celor mai frumoase momente Realizarea unui panou cu aspecte din activităţile desfăşurate	elevii celor două clase parinti	iunie	Cadrele didactice implicate în proiect	editarea unui album care să cuprindă imagini din activităţi, precum şi impresii ale părinţilor, cadrelor didactice despre activităţile din proiect.

F. EVALUARE – CALITATE

         Evaluare internă: expoziţii cu lucrări ale copiilor, afişe, postere, chestionare, diplome, realizarea unor portofolii,  album foto - un CD, articole pe www.didactic.ro, pliante, diplome pentru cei mai inimoşi mici-ecologişti

         Evaluare externă: parintii,profesorii din cele doua scoli

G. MONITORIZAREA PROIECTULUI

-          discutii;

-          cd-uri-album cu imagini.

-          postarea desfășurării proiectului precum și a rezultatelor obținute, pe site-urile învătământului .

H. Rezultate: calitative Rezultate aşteptate

1. calitative :

·         consolidarea şi verificarea cunoştiintelor transmise conform temticii curriculare, respectând particularităţile de varstă;

• formarea şi consolidarea spititului competitiv:
• consolidarea relaţiilor de comunicare şi cooperare între cadrele şi şcolarii de la cele două şcoli;
• iniţierea unei prietenii între şcolarii de la cele două şcoli .
1. cantitative :

·         editarea unui album care să cuprindă imagini din activităţi, precum şi impresii ale părinţilor, cadrelor didactice despre activităţile din proiect.

·          

I. DISEMINAREA PROIECTULUI

- prezentarea proiectului în cadrul consiliului profesoral  şi a   şedinţelor cu părinţii.

J. IMPACTUL PROIECTULUI

Implementarea acestui proiect va avea impact asupra :

-          Grupului ţintă prin : -dobândirea unor cunoştinţe referitoare la creativitatea școlarilor;

- Scolii ca organizaţie : - schimbarea atmosferei în scoală, creşterea prestigiului unităţii de învăţământ în zonă şi în comunitate.

K. SUSTENABILITATEA PROIECTULUI

Continuitatea proiectului va fi asigurată de :

-          continuarea proiectelor ce pot duce la îmbunătăţirea actului educaţional;

-          continuarea anuală a activităţilor de colaborare;

-          menţinerea şi dezvoltarea parteneriatelor încheiate în cadrul proiectului;

-          extinderea bunelor practici la alte unităţi de învăţământ din oraşe, judeţ si din țară.

L. BUGETUL PROIECTULUI

o   Surse de finanţare:  fonduri proprii

M. Parteneri

•   externi: parintii

•   cadrele didactice din cele doua şcoli

N. ANEXE

o    Ex Acorduri parteneriale 

ENERGIA REGENERABILĂ

Studiu de cercetare

                                                                            Prof. Rodica CODOBAN

                                                                            Școala Gimnazială Ion Țuculescu , Craiova

Aria curriculară: Matematică și Științe

Nivel: liceal

                

1.Energia  încotro?

Energia constituie nu numai condiţia de existenţă biologică a omului, dar şi unul din elementele fundamentale ale oricărui act de producţie socială. Asupra ei este aplicată munca creatoare a omului în vederea producerii bunurilor esenţiale de existenţă. Energia dă activităţii economice seva desfăşurării ei, constituind una din premisele şi condiţiile hotărâtoare ale dezvoltării şi progresului.

Putem spune că problema energiei este multidimensională: tehnică, economică, politică, socială şi ecologică.

Oamenii încearcă tot mai mult să găsească noi surse de energie, pentru că cele clasice, cum sunt cărbunele şi gazul, se vor epuiza în curând.

O altă direcţie de prim ordin în vederea relaxării tensiunilor din raportul necesităţi-disponibilităţi energetice este aceea a reducerii pe plan general, în cadrul fiecărei ţări, a ritmului specific de creştere a consumului care să conducă la economii de energie.

Se ştie că energia este necesară pentru efectuarea unor activităţi, care se intensifică din ce în ce mai mult şi deci, şi consumul de energie creşte vertiginos. Astfel, problemele energetice au devenit o preocupare generală. Ele nu se mai află doar în atenţia specialiştilor şi a factorilor de decizie, ci s-au transformat în subiect prioritar de reflecţie pentru largi sectoare sociale.

Energia, este definită ca fiind capacitatea unui sistem fizic de a produce lucru mecanic.

Uneori se menţionează în definiţia energiei şi capacitatea unui sistem fizic de a produce căldură. Cu toate acestea, noţiunea de energie este mult mai complexă, fiind evident, asociată şi cu alte sisteme în afară de cele fizice şi anume sisteme biologice, chimice.

Unele menţiuni din literatura tehnică de specialitate, consideră că energia este implicată în toateprocesele care presupun orice fel de schimbare sau transformare, fiind responsabilă de producerea asestor schimbări sau modificări. Se poate considera chiar că materia în sine, reprezintă o formă “condensată” de energie, iar această energie este înmagazinată în atomii şi moleculele din care este alcătuită materia.

Este demonstrat că prin diverse procedee, cantitatea uriaşă de energie, conţinută în atomi şi molecule poate fi eliberată şi utilizată în diverse scopuri, iar în urma desfăşurării acestor procese, materia utilizată ca “sursă de energie”, suferă transformări considerabile.

Două dintre cele mai reprezentative exemple ale acestor genuri de transformări sunt producerea energiei electrice prin fisiune nucleară, respectiv explozia focoaselor nucleare,ambele procese reprezentând transformări ale materiei în cantităţi uriaşe de energie.

În sistemele termodinamice, reprezentând tipul de sisteme care vor fi studiate în continuare, pot fi întâlnite mai multe forme de energie şi numeroase tipuri de transformare a energiei dintr-o formă în alta.

2. Resurse energetic regenerabile.

Unul din efectele dezvoltării tehnologice a întregii societăţi umane, din ultimul secol,

este creşterea tot mai pronunţată a consumurilor de energie, dar şi dependenţa tot mai

accentuată a omenirii, de consumul combustibililor fosili, în special produse petroliere, gaze

naturale şi cărbuni.

Una din cele mai eficiente soluţii pentru reducerea nivelului emisiilor de CO2, este

reprezentată de utilizarea energiilor regenerabile, caracterizate printr-un nivel extrem de

redus al acestor emisii.

Cele mai importante surse de energie, utilizabile la ora actuală cu tehnologiile

disponibile sunt reprezentate de combustibilii fosili, cele mai cunoscute tipuri de asemenea

combustibili fiind petrolul şi produsele obţinute din acesta, gazele naturale şi cărbunii

Disponibilităţile energetice actuale se pot împărţi în două categorii şi anume rezerve

energetice şi resurse energetice.

Rezervele energetice sunt surse de energie cunoscute, care pot fi exploatate în condiţii

de rentabilitate economică, utilizând tehnologiile existente.

Resursele energetice sunt surse de energie cunoscute, care însă nu pot fi exploatate în

contiţii de rentabilitate economică, utilizând tehnologiile existente, dar care ar putea fi

valorificate în viitor, dacă se vor dezvolta tehnologii adecvate, sau dacă vor deveni rentabile

în urma creşterii preţului energiei.

În prezent, cca. 85…90% din energia consumată anual pe Pamânt, este produsă prin

arderea combustibililor fosili.

În anul 2030, se estimează că din punct de vedere al sursei utilizate, structura

producţiei energetice va fi aproximativ următoarea:

- 75…85% din arderea combustibililor convenţionali;

- 10…20% din fisiune nucleară;

- 3…5% din energie hidraulică;

- cca. 3% din energie solară şi eoliană.

Cele mai utilizate forme de energie regenerabilă sunt:

Energia solară

Energia geotermală

Energia apei

Energia vântului

Energia biomasei

Câteva dintre avantajele utilizării energiilor regenerabile sunt următoarele:

- Sunt ecologice;

- Nu generează emisii de CO2;

- Sunt disponibile în cantităţi teoretic nelimitate;

- Pot fi utilizate local;

- Reprezintă soluţii pentru toate nevoile.

Energia solara este poarta către o nouă eră şi un remediu necesar planetei noastre.

Soarele intretine viata pe planeta noastra, prin lumina si caldura pe care le degaja. Nu este decat una din sutele de miliarde de stele obisnuite care populeaza galaxia noastra. Soarele este o sursa de lumina si de caldura intretinuta prin reactii de fuziune nucleara, care se produc in regiunea sa centrala. Situat la numai 150 de milioane de kilometri distanta de Pamant, Soarele este de 270000 de ori mai aproape decat celelalte stele (Proxima, vizibila in constelatia Centaur).

Aceasta apropiere fizica relativa explica importanta sa pe cer :de aceea Soarele nu apare ca un simplu punct luminos, ci ca o sfera orbitoare, la suprafata careia astronomii izbutesc sa discearna niste detalii, folosindu-se de instrumente adecvate.

La fel ca si celelalte stele, Soarele este o enorma bula de gaze, in adancul careia se produc reactii de fuziune nucleara. Energia lui provine din fuziunea hidrogenului in heliu. In fiecare secunda, in interiorul astrului, 600 de milioane de tone de hidrogen sunt transformate in heliu, acest proces fiind insotit de o importanta degajare de energie. Sunt aproximativ 5 miliarde de ani de cand Soarele “functioneaza“ in acest fel, iar rezervele de hidrogen pe care le are ii mai asigura o durata de viata de acelasi ordin.

Lumina pe care noi o primim de la Soare provine dintr-un strat cu o grosime de numai 200km. El este cel care ii confera Soarelui aspectul unui disc cu marginea foarte clara. Astronomii folosesc denumirea de fotosfera pentru acest strat. Ea formeaza ceea ce se numeste “suprafata solara“. In anumite perioade, suprafata solara se acopera de pete intunecate. Soarele este o masa de materie gazoasa si fierbinte care emite radiatii la o temperatura efectiva de aproximativ 6000^oC si care degaja cantitati enorme de energie la suprafata lui. O mica fracţiune din aceasta energie se intercepteaza cu Pamantul si este stocata timp de secole, de plante prin procesul de fotosinteza. Rata de interceptie a Pamantului cu radiatia solara este necesarul de energie al omului. Spre exemplu, in Statele Unite, in fiecare an, energia solara care poate fi captata este de 1500 de ori mai mare decat necesarul de energie al omenirii.

Intensitatea medie de radiatie solara pe care am masura-o in exteriorul atmosferei Pamantului si la un unghi corect care sa fie acelasi cu directia radiatiei, este de 1.94 cal/cm². Aceasta caracteristica se numeste constanta solara

            Radiatia solara este consumata prin absorbtia ei de unele gaze din atmosfera, de nori si de factori geometrici care trebuie luati in considerare cand suprafata pe care cade radiatia solara nu este aceeasi cu suprafata incidenta. Media de radiatie solara care ajunge la suprafata pamantului poate varia de la 90% sau mai mult in zilele senine. Totusi, in timp ce totalul de radiatie solara este imens, zona in care poate fi captata aceasta energie solara este vasta, energia este difuza, iar o masina solara ar trebui sa aiba suprafete intinse de panouri solare pentru colectarea energiei solare daca se doreste energie electrica.

Desi energia solară este „gratuita”, ea nu este este folosita pe scara larga deoarece echipamentele pentru colectare, stocare, sunt foarte costisitoare.

Cele mai timpurii dovezi despre utilizarea energiei solare au fost atribuite lui Arhimede. Potrivit legendei, el a folosit mai multe oglinzi pentru a concentra energia soarelui asupra corabiilor romane care atacau Syracusa, dandu-le foc. Experimentele ulterioare implicau oglinzi care sa concentreze radiatia solara, astfel incat metalele erau topite. Si alte experimente similare au avut loc.

Posibilitatiile de folosire a energiei solare se clasifica in trei categorii : procesul termic, procesul fotochimic si procesul fotoelectric. In procesul termic, energia radianta este absorbita drept caldura de un receptor sau o substanta de recetionare care apoi este succedata de o crestere de temperatura, vaporizare, sau alte procese care implica absorbtia caldurii.

Procesele fotochimice sunt acele procese in care energia luminoasa cauzeaza un proces chimic, iar cel fotoelectric implica o conversie directa a radiatiei solare in energie electrica. Cel mai utilizat proces de folosire a energiei solare este procesul termic. Acesta implica incalzirea caselor, refrigerare, gatire, incalzirea apei si folosirea furnalelor solare pentru diferite studii experimentale.

            In privinta radiatiei solare, se poate spune ca atmosfera reflecta aproximativ 30% si absoarbe aproximativ 20% din radiatia solara;astfel, printr-un calcul simplu observam ca la suprafata solului ajunge doar 50% din radiatia solara, dar chiar si asa energia este de 700 de megawati pe minut adica mai mult decat poate produce o centrala obisnuita.

Energia solara de asemenea este si daunatoare. Astfel, in zonele tropicale, radiatia solara provoaca arderea tufisurilor, focul izbucnind datorita focalizarii razelor solare prin picaturile de roua, care se comporta ca niste lentile optice. Grecii au inteles acest fenomen si au utilizat energia solara inca din 400 I.Hr. pentru aprinderea focului, folosind globuri de sticla pline cu apa. Astfel apa din aceste sticle actiona ca o lentila optica. In scurt timp, in jurul anului 200 I.Hr. exista dovezi ca si chinezii foloseau oglinzi concave in acest scop, deci se observa o oarecare evolutie in captarea energiei solare, evolutie care astazi a atins cote maxime, insa energia solara nu poate fi valorificata deoarece echipamentele sunt foarte scumpe.

In zilele noastre, oamenii au construit furnale pentru topirea diferitelor metale care utilizeaza energia solara si oglinzi concave, adica acele oglinzi care capteaza lumina intr-un singur punct. In cuptorul solar modern, radiatia solara este folosita pentru a gati, o oglinda concava focalizeaza razele solare pe mancare sau pe vas. In cateva astfel de cuptoare se folosesc oglinzi plate pentru a redirectiona razele soarelui pe alimente.

Astfel, inginerii s-au gandit ca pot construi si furnale care se bazeaza pe captarea energiei solare. In Mont Luis, Franta s-a construit o cladire cu mai multe niveluri, cu o latura acoperita de oglinzi astfel ca totalitatea lor sa formeze o uriasa oglinda concava si sa redirectioneze razele solare in focarul ei, unde temperatura ajunge pana la 3000^oC, care este temperatura de topire a majoritatii metalelor.

Radiatia solara mai are numeroase utilitati. Astfel, pe langa rolul foarte important pe care l-am amintit mai sus, acela de a incalzi apa sau de a topi metalele, energia solara mai poate fi folosita si pentru producerea de energie. Aparatele care convertesc energia solara in energie electrica se numesc panouri solare. Pe aceste panouri solare se afla niste baterii solare sau fotocelule. Bateriile solare sunt niste instrumente electronice care utilizeaza fenomenul fotoelectric pentru producerea energiei electrice. Intr-o fotocelula se genereaza o tensiune mica, de aceea trebuie legate mai multe astfel de celule in serie, pentru ca bateria solara sa se poata folosi ca sursa de energie.

 Fotocelulele sunt niste placi subtiri din materiale semiconductoare, de obicei siliciu. Unele sunt facute din galiu, arseniu, care sunt tot semiconductoare. Astfel de celule au randamentul mai scazut, dar sunt functionale si la temperaturi ridicate si au avantajul ca sunt mai ieftine. De aceea se folosesc pentru alimentarea cu energie a satelitiilor, mai expusi radiatiei solare deoarece in spatiul cosmic nu exista strat de ozon care sa reduca cantitatea de radiatie solara, asa cum se intampla pe Pamant. Cei mai multi sateliti artificiali functioneaza cu ajutorul panourilor solare, asemenea calculatoarelor si a majoritatii ceasurilor cu quartz.

Energia solara poate fi folosita de masini, ca o alternativa la combustibilii fosili, deoarece energia solara este o sursa de energie relativ ieftina, in comparatie cu combustibilii fosili, si pe deasupra are avantajul ca este si mai putin poluanta, astfel se evita distrugerea stratului de ozon.

Avantajele energiei solare sunt nenumarate, spre deosebire de dezavantaje, care sunt costurile panourilor solare si mai precis a pilelor fotoelectrice.

Astfel, in locurile mai greu accesibile, se utilizeaza pilele fotoelectrice pentru furnizarea curentului electric in gospodarii. O parte din energia solara captata in timpul zilei este incarcata in niste acumulatori, astfel ca energia electrica nu se intrerupe odata cu lasarea serii, cand razele solare nu mai ajung pe pamant datorita alternantei zi-noapte.

Bateriile soalare mai au avantajul ca ofera o siguranta mare. Odata ce sunt montate, ele nu prea necesita revizie tehnica deoarece nu exista nimic mecanic in componenta lor, si astfel nu exista nici forte de frecare care sa uzeze metalele. In Marea Britanie si in alte parti ale lumii se utilizeaza bateriile solare pentru farurile fara personal. Aceste faruri folosesc acelasi principiu si sunt de incredere.

Satelitii artificiali care graviteaza in jurul pamantului sunt alimentati de panouri solare. Incalzirea cu ajutorul radiatiei solare este primul pas in utilizarea energiei solare pe scara larga. Urmatorul pas este proiectul inginerului american Peter Glaser. Acesta consta in utilizarea unor panouri solare in spatiu pentru captarea energei solare iar curentul electric sa fie trimis pe Pamant cu ajutorul microundelor. Avantajul acestui sistem este ca aceste panouri ar folosi toata radiatia solara furnizata de soare iar dezavantajul ar fi ca microundele care transporta energia eletrica pe Pamant ar ucide orice fiinta vie care s-ar intersecta cu raza de microunde.

Folosirea energiei solare este limitata deoarece panourile solare necesare captarii energiei solare ocupa un spatiu destul de intins in comparatie cu echipamentele care folosesc energie electrica furnizata de combustibilii fosili.

 In multe gospodarii, energia solara se foloseste pentru incalzirea apei. Lumina soarelui incalzeste apa rece care curge prin panourile plate si inchise, numite colectoare. De obicei se monteaza pe acoperisul caselor, sub un unghi care sa permita absorbirea unei cantitati cat mai mari de energie.

Ca aplicaţie termică a energiilor regenerabile este considerată prepararea apei calde menajere.

În cazul utilizării surselor regenerabile de energie pentru încălzire sau prepararea apei calde menajere, o atenţie deosebită este acordată acumulării energiei termice.

O alternativă eficientă este reprezentată de utilizarea unor boilere în care apa caldă să fie preparată înregim cvasi-permanent. La sfârşitul perioadelor de vârf de consum, adică dimineaţa şi seara, se va reduce temperatura apei din boilere, iar în restul timpului, când consumul este foarte redus,echipamentele de încălzire utilizând energii regenerabile, vor ridica din nou temperatura apei.

Este posibilă utilizarea sistemelor de acumulare a energiei termice şi pentru utilizarea acesteia în sistemul de încălzire. Astfel de soluţii permit de exemplu acumularea energiei termice solare ziua,pentru ca aceasta să fie utilzată la încălzire, noaptea.

În cazul utilizării surselor regenerabile de energie, cum sunt energia solară sau energia

geotermală utilizată în pompele de căldură, temperatura apei calde menajere preparate, va fi de cca.45°C.

Cu ajutorul surselor regenerabile de energie, apa caldă menajeră este preparată în boilere, al căror volum de acumulare trebuie determinat în funcţie de consumul zilnic de apă pe care trebuie să îl asigure.

Prepararea apei calde menajere cu ajutorul energiilor regenerabile, se realizează în regim de acumulare. Nu se utilizează niciodată regimul “instant” de preparare a apei calde, deoarece

acesta din urmă, presupune sarcini termice mari, deci echipamente scumpe.

In intreaga lume, exista o varietate larga de diferite tipuri de resurse de energie disponibile.

Aceste resurse de energie, pot fi clasificate in doua mari categorii: surse regenerabile si

neregenerabile. In paginile urmatoare se prezinta o privire de ansamblu asupra diferitelor tipuri

de surse de energie si durabilitate.

Energia electrica

Energia electrica este una din componentele cheie ale rezervelor noastre de energie si un

important suport de energie.

Resurse de energie neregenerabile

O sursa neregenerabila este o resursă naturală care nu poate fi produsă, recrescută, regenerată sau refolosita pe o scala care sa poata sustine rata ei de consum. Aceste resurse sunt de multe ori incantitati fixe, limitate, sau sunt consumate mult mai repede decat poate natura sa le recreeze.

In prezent, principalele surse de energie folosite de oameni sunt neregenerabile. Sursele

neregenerabile de energie pot fi clasificate in doua tipuri: combustibili fosili si combustibil

nuclear. Combustibilii fosili sunt: carbunele, petrolul si gazele naturale.

Combustibilii fosili variaza de la cei care contin materiale volatile cu ratii scazute de carbon si hidrogen cum a fi metanul si petrolul lichid la materiale non-volatile compunse aproape numai din carbon pur, cum ar fi carbunii.

5. Educaţia ecologică

Daca oamenii ar invata cum sa utilizeze avantajele oferite de natura, progresul s-ar inregistra pe toata linia, iar rata de viata a unei persoane ar creste semnificativ. Se afirma ca oamenii de la sate traiesc mai mult, iar eu sustin acest punct de vedere deoarece in colturile mai necercetate ale planetei, poluarea scade intr-un procentaj favorizant. Speram ca tehnologia sa avanseze insa intr-o directie constructiva, pasnica si omenirea sa tina cont de faptul ca planeta noastra simte, iar distrugerile care i le producem ne afecteaza in mod direct pe noi, locuitorii Terrei.

O importanta modalitate de a trai in armonie cu natura este aceea in care noi am plasa-o pe post de mentor, deoarece avem multe de invatat de la aceasta.

EFICIENTA ENERGIEI. Energia folosită cu responsabilitate ar putea fi cel mai rapid mod de a reduce emisiile de carbonFolosirea eficientă a energiei înseamnă să te bazezi pe cât mai puţină energie cu putinţă – fie că vorbim de încălzirea casei sau a biroului, condusul maşinii sau de utilizarea electrocasnicelor

• Energia electrică folosită de aparatele în stand by ajunge până la 13% din consumul casnic de electricitate.

 Bibliografie

Gabriela Iacobescu- Resurse energetice ale Pământului, curs
Rodica Elena CECLAN, Mihail CECLAN, Ionel POPA – Sisteme si echipamente pentru producerea centralizata a energiei ,Editura Electra, 2000
Emilian Petre ZAIDES, Ioana Alina ZAIDES- Conversia energiei, tehnologii, resurse, Editura Electra, 2001
POPESCU Mihai Octavian, POPESCU Claudia Laurenta - Surse regenerabile de energie ,Editura Electra, 2008,vol. 1: Principii si aplicatii,
Adriana Isvoran, Margareta Erdei:Ghid metodic pentru profesorul de fizică – Editura Politehnica, Timişoara 2001
Mircea Maliţa, Adrian V. Gheorghe:Prezentul şi viitorul energiei solare – Editura Academiei RSR, Bucureşti 1982
Ion Bari, Ilie Şerbănescu:Energia...Imperativul reconsiderărilor – Intreprinderea poligrafică, Iaşi 1981
www.google.com
www.fizica.com
http://www.energy.eu/#renewable  www.energieregenerabila.org

"ÎMPREUNĂ SALVĂM NATURA!"

-proiect educational-

                                   

Prof. Ristea Mihaela-Silvia

Școala Gimnazială Castranova

            ARGUMENT:

            Protecţia naturii devine tot mai mult una din cele mai importante preocupări ale societăţii contemporane şi comportă trei aspecte importante: prevenirea deteriorării mediului, acţiuni de depoluare şi reconstrucţie ecologică şi păstrarea sau întreţinerea zonelor depoluate.

            Interesul şi dragostea pentru natură sunt la majoritatea copiilor instinctive. În plus, comportamentele şi convingerile formate copiilor la o vârsta cât mai fragedă sunt cele care se păstrează cel mai bine toată viaţa. De aceea, în această activitate am pornit de la interesul firesc al copiilor pentru plante, pentru ceea ce reprezintă, în general, natura pentru ei. Pentru a fi prietenul naturii trebuie să ai un comportament ecologic, s-o ocroteşti, menţinând curăţenia şi îngrijind frumuseţile ei, oriunde te-ai afla.

Viitorul se referă la caracterul preventiv al acţiunilor, propunându-ne cu toţii să asigurăm o lume mai curată, în care copilul să ştie că fiecare gest contează, atât al său personal, cât şi ca parte a unui grup în cadrul comunităţii.

            Educaţia  pentru ocrotirea mediului constituie parte integrantă a unei educaţii de bază. Formarea  conştiinţei  şi conduitei  ecologice  devine  o cerinţă  deosebit  de importantă  pentru  orice  demers  educativ, atât   şcolar,  cât   şi extraşcolar şi prin orice tip de educaţie, fie ea formală, informală sau nonformală. Şcoala  este chemată  să determine  nu numai  sentimente  de admiraţie   faţă de frumuseţile  naturii, ci şi convingeri  şi  deprinderi  de protejare  a mediului  înconjurător.     Adevărata educaţie ecologică îşi va atinge  scopul numai atunci când  elevii – cetăţenii de mâine –  vor fi convinşi de necesitatea ocrotirii naturii şi vor  deveni  factori activi în acţiunea de conciliere a omului cu natura.

GRUP ȚINTĂ:

o   elevii din ciclul primar

DATA:    

o   aprilie 2016.

LOCUL DE DESFĂŞURARE:

o   sala de clasă a fiecărei clase

o   curtea şcolii

TIPUL  ACTIVITĂŢII:

o   activitate de educaţie ecologică

SCOPUL:

o   formarea comportamentului ecologic adecvat  prin derularea de acţiuni concrete de protecţie a mediului înconjurător.

OBIECTIVE:

a)elevi:

o   formarea şi cultivarea interesului pentru înfrumuseţarea clasei, şcolii şi zonei din împrejurimile şcolii

o   dezvoltarea unor atitudini, comportamente, favorabile ameliorării relaţiilor dintre om şi mediu;

o   antrenarea elevilor şi a familiilor acestora în acţiuni de formare a unor comportamente corecte de ocrotire a mediului înconjurător, de colectare selectivă a deşeurilor reciclabile etc.;

o   dezvoltarea capacităţii de utilizare a normelor de protecţie a muncii prin corectarea deprinderilor greşite şi încurajarea celor corecte;

o   cultivarea capacităţii de cooperare în scopul protejării mediului;

o   formarea unei conştiinţe şi a unei gândiri ecologice;

o   formarea unor deprinderi ecologice prin activităţi extracurriculare.

b) cadre didactice:

o   cultivarea capacităţii de cooperare în scopul protejării mediului;

o   popularizarea experienţelor pozitive privind educaţia pentru ecologie.

c) părinţii şi comunitatea locală:

o   implicarea concretă în desfăşurarea acţiunilor propuse;

o   consolidarea parteneriatului şcoală – comunitate;

o   formarea unor deprinderi ecologice.

GRUP ŢINTĂ:

o   elevii cls. I-IV şi pregătitoare             

o   personalul auxiliar al şcolii

ACTIVITĂŢI:

o   Activităţi de ecologizare a spaţiului din curtea şcolii şi a sălii de clasă.

o   Confecţionarea unor obiecte din materiale refolosibile

   

BENEFICIARI:

o   direcţi: elevii participanţi la activitate;

o   indirecţi: învăţătorii, părinţii;

  

RESURSE UMANE:

o   elevii;

o   personalul auxiliar al şcolii

RESURSE MATERIALE:

o   materiale necesare pentru ecologizare (mănuşi, saci menajeri, pensule, răsaduri de flori, puiet de castan, pneuri uzate)

o   afişe realizate de elevi;

o   desene de colorat-având ca temă activitatea ecologică;

o   coli de scris, markere, mape;

o   pliante, broşuri tipărite;

o   hârtie colorată

o   beţişoare

ACŢIUNI COMUNE:

o   activităţi de informare a elevilor despre normele de comportare în natură;

o   activităţi interactive desfăşurate pe clase privind diferite teme de educaţie ecologică;

o   activităţi de ecologizare a spaţiului din curtea 1şcolii şi a sălii de clasă;

REZULTATE AŞTEPTATE:

o   îmbunătăţirea comportamentului elevilor cu privire la problematica mediului;

o   ecologizarea unor spaţii verzi;

o   refolosirea unor deşeuri colectate;

o   formarea şi dezvoltarea unei atitudini pozitive faţă de mediul înconjurător.

EVALUAREA  ACTIVITĂŢII

o   raport sintetic privind analiza activităţilor desfăşurate şi a rezultatelor obţinute;

o   expoziţie cuprinzând materiale foto, postere, diverse materiale confecţionate de elevi;

o   mediatizarea activităţilor în cadrul Comisiei metodice, a şedintelor cu părinţii.

                                                                                                

,,COPII, PRIETENII NATURII”

-proiect educațional ecologic-

Prof. Dima Liliana

Școala Gimnazială Castranova

            ARGUMENT:

“ Dacă te gândeşti la anul care urmează, ară pământul!

Dacă te gândeşti la următorii 10 ani, plantează arbori!

Dacă te gândeşti la următorii 100 de ani, educă copiii !!!”

                                     Proverb chinezesc

  

TIPUL DE PROIECT :

o   proiect educational                                        

DOMENIUL :

o   ,, Educaţie ecologică pentru elevi şi comunitate ”

APLICANTUL:

o   școala

OBIECTIVE GENERALE:

o   formarea comportamentului ecologic adecvat  prin derularea de acţiuni concrete de

protecţie a mediului înconjurător.

 OBIECTIVE SPECIFICE:

Privind elevii:

o   lărgirea sferei cunoştinţelor referitoare la problemele de mediu specifice zonei;

o   dezvoltarea unor atitudini, comportamente, favorabile ameliorării relaţiilor dintre om şi mediu;

o   antrenarea elevilor si a familiilor acestora in actiuni de formare a unor comportamente corecte de ocrotire a mediului inconjurator, de colectare selectiva a deseurilor reciclabile etc.;

o   cultivarea capacităţii de cooperare în scopul protejării mediului;

o   formarea unei conştiinţe şi a unei gândiri ecologice;

o   formarea unor deprinderi ecologice prin activităţi extracurriculare;

Privind cadrele didactice:

o   cultivarea capacităţii de cooperare în scopul protejării mediului;

o   popularizarea experienţelor pozitive privind educaţia pentru ecologie;

o   diseminarea informaţiilor despre problemele de mediu specifice zonei în care se află şcoala implicată în proiect;

o   dezvoltarea capacităţii de relaţionare cu instituţiile implicate în proiect.

Privind membrii comunităţii locale:

o   implicarea concretă în desfăşurarea acţiunilor propuse;

o   consolidarea parteneriatului şcoală – comunitate;

o   formarea unor deprinderi ecologice.

GRUP ŢINTĂ:

o   elevii  ;

o   cadre didactice;

o   personalul auxiliar al şcolii

o   membrii comunităţii;

o   instituţii locale.

DURATA:

o   februarie –iunie 2016

RESURSE UMANE:

o   elevi

o   cadre didactice

o   parteneri implicaţi în proiect

METODE SI PROCEDEE FOLOSITE IN DESFASURAREA ACTIVITATILOR:

o   explicatia

o   demonstratia

o   observatia,

o   problematizarea, activitati de informare

o   activitati practice

o   chestionare.

FORME DE ORGANIZARE: activitate frontala

                                                     activitate pe echipe

RESURSE MATERIALE:

o   materiale necesare pentru ecologizare (mănuşi , saci menajeri,pensule,vopsea, var etc.   )

o   materiale necesare pentru informare, evaluare şi diseminare (aparat de fotografiat, camera video, videoproiector, calculator, CD-uri etc.)

o   materiale necesare desfasurarii activitatii:coli de scris, pliante, acuarele, seminte de flori, rasaduri de flori, puieti, diferite materiale reciclabile pentru realizarea unor costume ecologice

RESURSE   FINANCIARE:

o   din  bugetul local al şcolii

o   sponsorizari

MODALITATI SI ACTIVITATI DE DISEMINARE:

o   fotografii ale activităţilor desfăşurate;

o   popularizarea actiunilor prin televiziunea scolara

o   mese rotunde de informare a celorlalti elevi din scoala, a parintilor, a celorlalte cadre didactice;

o   miniexpozitie cu materiale publicitare si rezultate ale activitatilor desfasurate.

RISCURI ESTIMATE:

o   vreme defavorabilă în desfăşurarea unor activităţi;

o   dificultăţi în găsirea unor parteneri şi a unor sponsori  care să sprijine desfăşurarea  activităţilor propuse.

IMPACT:

o   modificarea percepţiei elevilor şi a membrilor comunităţii asupra problemelor de mediu  constituirea unei comunităţi responsabile ;

o   creşterea interesului pentru protecţia mediului;

o   mai bună colaborare între şcoală şi comunitatea locală.

REZULTATE AŞTEPTATE:

o   îmbunătăţirea comportamentului elevilor vis-a vis de problematica mediului;

o   ecologizarea unor spaţii verzi;

o   refolosirea unor deşeuri colectate;

o   formarea coeziunii colectivului de elevi;

o   formarea şi dezvoltarea unei atitudini pozitive faţă de mediul înconjurător.

VALORI  PROMOVATE:

o   spiritul de echipă

o   comunicare

o   toleranţă

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢILOR PROPUSE

o   aprilie – iunie 2016

INDICATORI DE PERFORMANTA:

o   expunere, convorbire;

o   colectarea deseurilor din parc si din jurul scolii;

o   ingrijirea spatiilor din gradina scolii;

o   confectionare de afise;

o   realizare de lucrari din materiale refolosibile;

o   realizarea unui CD cu fotografii din timpul activitatii;

o   intocmirea unui portofoliu cu desene, compuneri, afise,fotografii etc.

EVALUAREA PROIECTULUI

o   iunie  2016

                         

ACTIVITATI PROPUSE SPRE DESFĂŞURARE

DENUMIREA ACTIVITĂŢII	MODUL DE REALIZARE	PERIOADA	CINE RASPUNDE?
Pregătirea proiectului	Stabilirea echipei Întocmirea documentelor Stabilirea responsabilităţilor Stabilirea calendarului  propriu de activităţi	februarie
„Ocrotind natura, ocrotim viata”	Micii ecologisti in actiune!- activitati de ecologizare a spatiului din curtea scolii si a parcului comunal. Ajuta-ma sa cresc!Plantarea si udarea plantelor.Conditii prielnice de dezvoltare, sensibilitatea plantelor la conditiile de mediu.Importanta apei, aerului, soarelui pentru dezvoltarea plantelor.	martie
Viata in mari si oceane.	Surse de poluare a apei- prezentarea unui ppt despre poluare. Realizarea unor desene pe teme ecologice.	martie
Un mediu curat, o viata sanatoasa.	Eu si natura.- norme de comportare in natura.Comportamente agresive fata de natura. Concurs pe teme ecologice,,Copiii, prietenii naturii! intre elevi	aprilie
Planeta vazuta prin ochi de copil.	Pericolul poluarii. Efectele poluarii asupra mediului inconjurator. Realizarea unor colaje si afise ecologice.	aprilie
Suntem harnici gospodari!	Un pom, o floare, o speranta pentru viitor. Actiuni de ecologizare a parcului.Sa-i ajutam pe angajatii comunitari, contribuind la curatenia localitatii noastre. Plantarea de flori in gradina scolii. Plantarea de puieti in gradina scolii.Varuirea pomilor. Imortalizarea actiunilor desfasurate.	mai
Copiii, prietenii padurii!	Actiuni de realizare a unor placute cu sfaturi ca:,, Pastrati curatenia!”, ,,Nu aprindeti focul!”, ,,Aruncati gunoaiele doar in locurile special amenajate”, ,,Nu rupeti florile!”,,, Nu calcati iarba!”.Aceste placute vor fi amplasate in comunitate. Desene.Concurs de recitari.,,Glasul padurii de P.Stoicescu, Fiind baiet paduri cutreieram; Ce te legeni... ,Revedere de M.Eminescu.Prezentarea unor ghicitori, proverbe.	mai
Primavara in mijlocul naturii!	Plimbari in parcul Nicolae Romanescu din orasul CRAIOVA impreuna cu invatatorii si familia. Reguli de comportare.	mai
Natura, minunea care ne inconjoara.	5 Iunie- Ziua mondiala a mediului Expozitie cu lucrari realizate de copii in timpul desfasurarii proiectului. Ce-am descoperit impreuna? Evaluare.Concluzii.	iunie

„ÎNVAȚĂ SĂ FII ECO!”

-proiect de parteneriat educațional-

Prof. Stancu Dorina Denisa

 Şcoala Gimnazială ,,Înv. M. Georgescu” Celaru – Dolj

NUMELE PROIECTULUI :” NOI  CONSTRUIM  VIITORUL  DURABIL.”

TIPUL ACTIVITĂŢII:  Proiect educaţional interjudeţean

DOMENIUL : educație  ecologică

DURATA: anul școlar 2015-2016

COORDONATOR:  

o   profesor Stancu Dorina Denisa- Şcoala Gimnazială ,,Înv. M. Georgescu” Celaru - Dolj

MEMBRII ECHIPEI DE PROIECT:

o   învățători, profesori din instituțiile partenere

PARTENERI ÎN PROIECT: 

o   ISJ Dolj, ISJ Olt,

o   Școala Gimnazială ”Înv. M. Georgescu ” Celaru – Dolj,

o   Școala Gimnazială Ștefan cel Mare -  Olt,

o   Asociația ”Work Together” – Craiova.

            ARGUMENT:  

            În primăvara anului 2015 a fost  aplicat elevilor și părinților din școlile partenere în proiect, un sondaj  de opinie privind determinarea celor mai importante probleme ale acestora.

Analizând rezultatele sondajului în cele două școli s-a constatat faptul că aceștia erau nemulțumiți din cauza depozitării iresponsabile a deșeurilor în întreaga comunitate dând un aspect neplăcut, neîngrijit și neigienic localității.

Au fost identificate ca și cauze lipsa educației ecologice, lipsa recipientelor de colectare a deșeurilor, lipsa unui sistem de colectare selectivă a deșeurilor în comună, existența societății de consum (cumpărarea produselor alimentare ambalate, generatoare de deșeuri).

            Elevii au conștientizat că pentru a trăi decent în aceste comunități este nevoie de o schimbare de atitudine față de  mediul înconjurător. Localnicii depozitează deșeurile iresponsabil creând adevărate gropi de gunoi urât mirositoare care au devenit adevărate focare de infecție.

            Plasticul care nu este biodegradabil creează un aspect inestetic peisajului local invadând gospodăriile localnicilor și terenurile agricole. Acest aspect negativ a început să deranjeze din ce în ce mai mult locuitorii comunității, iar eforturile comunității locale nu dau randament.

            Conștientizând frumusețea mediului local, promovând pitorescul zonei în care locuiesc, elevii vor înțelege utilitatea acțiunilor ecologice. Proiectul va oferi posibilitatea de a desfășura activități de educație ecologică prin care să cultivăm interesul și dragostea elevilor pentru lumea înconjurătoare, pentru protejarea mediului prin responsabilizarea lor. 

Prin implicarea partenerilor specializați, a factorilor locali de decizie, ne propunem să desfășurăm activități care vor avea ca efect formarea deprinderilor de educație ecologică, depozitare selectivă a deșeurilor, valorificarea și reciclarea deșeurilor. Prin crearea abilității de păstrare a mediului se dezvoltă modelul circular de producție, deșeurile devenind materie primă, fiind reintroduse în circuitul economic. Prin acest proiect se dorește sensibilizarea  locuitorilor să adopte un model de consum responsabil prin achiziționarea echilibrată a mărfurilor din care să rezulte ambalaje în cantitate cât mai redusă la costuri cât mai mici. În urma acestor activități elevii își vor dezvolta competențe antreprenoriale care vor avea impact de lungă durată în dezvoltarea economică a localităților.

Proiectul își propune să preîntâmpine producerea de dezastre, catastrofe locale (poluarea surselor de apă, blocarea cursurilor de apă, inundații) prin crearea aptitudinii de gestionare a riscurilor.

SCOPUL PROIECTULUI:

o   implementarea unui plan de măsuri cu privire la colectarea deșeurilor menajere, selectiv și ecologic.

OBIECTIVE PROIECTULUI

o   dezvoltarea abilităților de exploatare ecologică a mediului înconjurător pentru 100 de elevi din comunitățile partenere, pe durata unui an școlar.

o   formarea abilităților de lucru în echipă a 100 de elevi din cele 2 școli partenere pe durata unui an școlar.

o   formarea abilităților privind consumul responsabil de resurse naturale la toți elevii din instituțiile partenere într-un an școlar.

GRUP ŢINTĂ: 

o   elevi

o   cadre didactice

o   părinţii elevilor participanţi ;

o   reprezentanţi ai comunităţilor locale

RESURSE :

a) umane

o   participanţii la proiect

b) materiale

o   informaţionale : cărţi, reviste, ilustraţii, diplome, CD-uri

o   materiale pentru confecţionarea lucrărilor ( literare, plastice,   artistice)

o   audio - video : video-proiector, aparat foto , echipament audio.

c)temporale

o   anul școlar 2015-2016

     REZULTATE  AŞTEPTATE :

o   dezvoltarea relaţiei profesor- elev ,elev - elev, elev - părinte– părinţi, în cadrul unor activităţi educative şi extracurriculare.

o   realizarea unei expoziţii cu lucările elevilor;

o   crearea unui impact pozitiv asupra opiniei publice;

o   realizarea unui panou cu fotografii din timpul activităţilor

o   creşterea interesului pentru activităţile şcolare şi extracurriculare;

o   îmbunătăţirea comportamentului în şcoală şi societate;

EVALUARE:

o   se va face prin cuantificarea vizualizărilor pe facebook ale activităților desfășurate

o   cantității de deșeuri colectate selectiv

o   suprafețelor  ecologizate

o   recipientelor amplasate pentru colectarea selectivă a deșeurilor

o   beneficiarilor proiectului alții decât grupul țintă

o   expozitie cu lucrările copiilor ,

o   portofolii 

o   analiza produselor activităţii;

o   fotografii

o   premii (diplome);

o   raport la final de proiect.

DESFASURAREA ACTIVITATILOR :

Nr crt.	Activitatea	L1 S	L2O	L3 N	L4 D	L5  I	L6  F	L7  M	L8  A	L9  M	L10  I
A1	Întâlniri de lucru pentru formarea echipei de proiect, delegarea sarcinilor și termenelor, stabilirea întâlnirilor	x
A2	” Bâlciul meșteșugarilor” – expoziție cu lucrări realizate din materiale reciclabile		x
A3	Furnizarea de informații cu privire la păstrarea mediului curat și sănătos prin vizionarea unor filmulețe cu mesaj ecologic pentru grupul țintă			x	x
A4	Instalarea recipientelor pentru colectarea selectivă a deșeurilor					x	x
A5	Depozitarea selectivă a deșeurilor în vederea valorificării lor							x	x
A6	Moda Eco – parada de costume								x
A 7	Curățarea zonelor poluate din localități de către membrii echipei ecologice  ”ECO-CLUB”									x	x
A 8	Activități de promovare în cadrul proiectului	x	x	x	x	x	x	x	x	x	x
A 9	Evaluarea proiectului										x

 

“Educația ecologică în comuna natală”

-Proiect educational-

Prof. Buia Mariana- Școala

Prof. Grigorescu Angela-Școala

            ARGUMENT:

     Educaţia pentru mediu  are scopul de a îmbunătăţi calitatea vieţii prin cunoştinţele dar mai ales prin motivaţiile pe care le oferă pentru a acorda mediului atenţia şi îngrijirea necesară.

      Dovadă că protecţia mediului reprezintă o prioritate pentru ţările Uniunii Europene este faptul că în chiar tratatul de bază al Comunităţii Europene în articolul 2 din secţiunea principiilor de bază se stipulează că rolul UE este acela de a promova un nivel înalt de protecţie şi îmbunătăţire a mediului.

       Realizarea activităţilor de către elevi alături de cadrele didactice, părinţi şi de alţi membri ai comunităţii este o modalitate eficientă de a face în mod conştient educaţie ecologică  prin care se pot rezolva o parte dintre problemele mediului.

       Din acest motiv am considerat necesară derularea acestui proiect in vederea dezvoltării în rândul elevilor a spiritului antreprenorial. Cu siguranţă şcolii îi revine sarcina de a forma elevilor o atitudine conştientă şi responsabilă faţă de mediu.         Prin realizarea acestui proiect dorim să se dezvolte spiritul de iniţiativă, comunicarea, sa aiba loc un schimb de bune practici în vederea formării unei educaţii demne de cetăţean european..

 SCOPUL PROIECTULUI :

            Proiectul educational “EDUCAŢIA ECOLOGICĂ ÎN COMUNA NATALĂ” a fost conceput si va fi pus in practica cu scopul de a “trezi “ constiinta participantilor cu privire la viitorul sumbru care ne asteapta, daca nu limitam factorii ce duc la dezechilibre naturale.

            Proiectul urmareste implicarea elevilor, profesorilor si a comunitatii locale in actiuni ecologice, dezvoltarea constiintei si a conduitei ecologice la elevi bazata pe respectul fata de natura si protectia mediului, transformarea comportamentelor cotidiene ale elevilor în stiluri de viată ecologice, economice, sănătoase şi durabile prin întreţinerea unui ambient curat, responsabilizarea pentru prevenirea poluarii si gestionarea resurselor fara a periclita echilibrul mediului si sanatatea comunitatii.

OBIECTIVE GENERALE:

o   formarea şi dezvoltarea conştiinţei ecologice şi a comportamentului ecologic

                                                                                    

 OBIECTIVE SPECIFICE:

o   să-şi dezvolte o conştiinţă ecologică teoretică necesară transpunerii ei în practici ecologice;

o   să-şi asume responsabilităţile fixate potrivit particularităţilor de vârstă;

o   să aplice cunoştinţele şi deprinderile dobândite dezvoltate în activităţi cu specific gospodăresc;

o   să participe şi să coopereze activ  alături de  părinţi în acţiuni practice de îngrijire şi protejare a mediului;

o   să-şi formeze  deprinderi de plantare şi ocrotire a unui puiet şi a spaţiilor verzi din curtea şcolii şi vecinătatea acesteia;

o   să cunoască modul de folosire a uneltelor;

o   să conştientizeze importanţa unui aer curat pentru o viaţă sănătoasă;

o   să-şi exprime atitudinea pozitivă faţă de natură  prin activităţi artistice, plastice;

o   să acţioneze în sensul colectării selective şi depozitării controlate a materialelor refolosibile prin infiinţarea unui punct de colectare a materialelor refolosibile;

o   să ia atitudine atunci când sesizează comportament neconform cu regulile de protecţie a mediului cunoscute de ei;

o   să consţientizeze  realitatea înconjurătoare ca pe un mediu necesar vieţii, odihnei, studiului;

o   să identifice impactul activităţii omului asupra mediului înconjurător, analizând situaţii concrete din natură;

o   sa participe activ la acţiuni ce promovează sănătatea mediului, desfasurarea unor activitati practice de ecologizare a mediului local;

o   sa influenteze comunitatea locala prin pastrarea curateniei – prin scrisori deschise.

ECHIPA DE PROIECT:

o   elevii claselor V-VIII

o   cadre didactice       

o   membrii comunităţii locale

GRUP ȚINTĂ:

o   elevii si cadrele didactice

o   comunitatea locala

PARTENERI:

o   Primaria 

PERIOADA DESFĂȘURĂRII PROIECTULUI:

o   ianuarie - iunie

RESURSE

a)umane:

o   echipa de proiect

o   elevii scolii

b) materiale:

o   hartie de scris

o   calculator

o   imprimanta

o   aparat de fotografiat

o   saci (pungi) de gunoi

o   unelte agricole (cazmale, sape, greble)

c) de informație:

o   calculator

o   internet

o   broşuri

o   pliante

o   cărţi

o   expozitii

 d)financiare:

o   resurse extrabugetare

GRAFICUL ACTIVITĂȚILOR PROIECTULUIEDUCAȚIONAL:

1.  Şi tu poţi participa!

(constituirea grupului de elevi, cadre didactice implicati in proiect; stabilirea  activitatilor si  responsabilitatilor)

                                                              IANUARIE 2014

2. Zece pasi pentru un mediu mai curat

(elaborarea unor reguli de protectia a naturii, ce vor fi distribuite si elevilor ;

- realizarea unui ecuson : “Prietenii naturii” ce va fi purtat pe toata perioada proiectului)

                                                              FEBRUARIE 2014

3. Un om – o plantă (actiune de  plantare a  plantelor de ghiveci) 

                                                              MARTIE 2014

4. Micul ecologist (activitate de ecologizare - colectarea de deseuri la nivelul scolii si localitatii (sub forma de concurs) cu scopul sărbătoririi unor evenimente din Calendarul ecologic: 22 aprilie – Ziua Pământului )                                                                     

                                                               APRILIE 2014

 5. Carnavalul naturii

 (o parada a costumelor din materiale refolosibile, expoziţie de colaje şi jucării din materiale refolosibile (sticla, plastic, hartie)

                                                                MAI 2014                                                                                                                           

 

6. Un mediu curat - o lume sănătoasă!

(Organizarea unei expoziţii cu desene, articole informative, postere, creaţii literare referitoare la problemele globale ale mediului, realizarea de afise si pliante  cu mesaje ecologice (care vor fi distribuite pe toata raza localitatii pentru sensibilizarea locuitorilor)  având ca temă „Protejarea mediului”cu ocazia  zilei de 5 iunie - Ziua Mondială a Mediului)

                                                                   IUNIE 2014                

 MONITORIZAREA ACTIVITĂȚILOR:

o   echipa de lucru va realiza fotografii şi un jurnal cu descrierea activităţilor desfăşurate;

o   se va urmări ca elevii implicaţi să-şi împărtăşească liber părerile şi impresiile personale aupra temelor propuse la fiecare etapă a derulării proiectului.

EVALUARE

o   elaborarea unui chestionar cu scopul monitorizarii evolutiei proiectului si indentificării unor schimbării în atitudinea elevilor

o   achizitionarea de cosuri compartimentate si utilizarea corecta a lor de catre toti elevii

o   transferul experientei ecologice acumulate in scoala, de catre toti elevii, la propriul domiciliu

 

FINALITĂȚI:     

a) teoretice:

o   postere, pliante, eseuri literare, desene, colaje, album foto 

o   mapă cu materialele proiectului

b) practice

o   îngrijirea gradinii din fata scolii

o   curatenie in comuna

o   realizarea unor expoziţii tematice      

IMPORTANȚA VITALĂ A PROTEJĂRII MEDIULUI

-referat-

Prof. Bocai Veronica-Simona

Școala Gimnazială Apele-Vii

            "Pentru prima data o civilizatie consuma din capitalul naturii, în loc sa traiasca din dobânzile pe care le oferea acest capital!"(Alvin Toffler)

            Realitatile prezentului arata ca secolul XXI este perioada celor mai mari descoperiri si transformari ale civilizatiei omenesti, dar, totodata, si a celor mai complexe si uneori nebanuite efecte asupra vietii.

            Pâna nu demult, resursele naturale regenerabile ale Terrei erau suficiente pentru nevoile omenirii. În zilele noastre, ca urmare a exploziei demografice si a dezvoltarii fara precedent a tuturor ramurilor de activitate, necesarul de materie prima si energie pentru productia de bunuri a crescut enorm, iar exploatarea intensa a resurselor pamântului releva, tot mai evident, un dezechilibru ecologic.

            Perfectionarea si modernizarea proceselor tehnologice, utilizând cele mai noi cuceriri stiintifice, au redus mult consumurile specifice de materii prime, dar nu si pe cele energetice. Ca urmare a industrializarii si a cresterii productiei de bunuri, au sporit materialele susceptibile de a afecta mediul ambiant.

            Din ce in ce mai des, o parte din materiile prime intermediare sau finale, produse deosebit de complexe, se regasesc în aer, apa si în sol. Ploile acide sunt tot mai frecvente, ca urmare a prezentei dioxidului de sulf din aer, datorita dezvoltarii proceselor termice si a utilizarii unor combustibili inferiori; în atmosfera, sunt evacuate importante cantitati de oxizi de azot, de carbon, negru de fum, saruri si oxizi ai metalelor, antrenate de gazele de ardere, produse cu efecte daunatoare asupra vegetatiei, în general, si direct sau indirect asupra fiintei umane.

            La acest început de mileniu, lumea se afla într-o permanenta efervescenta. Schimbarile produse si acelea care vor avea loc, creeaza, într-o viziune optimista, sperante si pentru remedierea, fie si treptata, graduala a mediului înconjurator. În tumultul generalizat al schimbarilor, se impune sa tragem o data in plus, un semnal de alarma, legat de mediul înconjurator, de supravietuirea omului si a existentei vietii pe planeta noastra.

            "Mediul natural", respectiv, aerul, oceanele, marile, lacurile, apele curgatoare, solul - subsolul si formele de viata pe care aceste ecosisteme le creeaza si le sustin, constituie imaginea cea mai comuna pe care individul obisnuit o creaza atunci când vorbeste despre mediul înconjurator.

                        Mediul înconjurator apare ca o realitate pluridimensionala ce include nu numai mediul natural, dar si activitatea si creatiile omului, acesta ocupând o dubla pozitie: de "component" al mediului si de "consumator", de beneficiar al mediului.

            Conceptul actual de "mediu înconjurator" are un caracter dinamic, care cauta sa cunoasca, sa analizeze si sa urmareasca functionarea sistemelor protejate în toata complexitatea lor.

            În întreaga activitate a mediului înconjurator, se urmareste nu numai folosirea rationala a tuturor resurselor naturale, ci si corelarea activitatii de sistematizare a teritoriului, ca si a localitatilor cu masuri de protejare a factorilor naturali, adoptarea de tehnologii de productie cat mai putin poluante si echiparea instalatiilor tehnologice si a mijloacelor de transport generatoare de poluanti cu dispozitive si instalatii menite sa previna efectele daunatoare asupra mediului înconjurator, recuperarea si valorificarea optima a substantelor reziduale utilizabile.

            Astfel notiunea de "mediu înconjurator" cuprinde de fapt, toate activitatile umane în relatia om - natura, din cadrul planetei Terra.

            Atunci când se discuta despre progres sau de despre saracie, este vorba de fapt, în termenii cei mai globali, de mediul înconjurator, caracteristic pentru planeta noastra, la un moment dat, caci între toate acestea si poluare, degradarea apei si a aerului, amenintarea paturii de ozon, desertificarea, deseurile toxice si radioactive etc. exista o strânsa interdependenta.

            Odata cu sporirea populatiei globului, ce s-a produs paralel cu perfectionarea organizarii sociale si, în special, odata cu dezvoltarea industriei, a transporturilor mecanizate din ultimele doua secole, încercarea omului de a domina în lupta aspra cu natura, de a-i smulge, lacom, bogatiile ascunse, începe sa aiba tot mai mult succes. Peste un miliard si jumatate din populatia actuala a Terrei apartine civilizatiei industriale.

            Industrialismul a reprezntat mai mult decât cosuri de fabrica si linii de asamblare. A fost un sistem social multilateral si bogat, care si-a pus amprenta asupra fiecarui aspect al vietii omenesti. Cresterea economica, enorm accelerata, se bazeaza în majoritate nu pe surse regenerabile de energie, ci pe energia cheltuita prin folosirea combustibililor fosili, neregenerabili: carbuni, titei, gaze naturale.

            Problema rezidurilor activitatilor umane a luat proportii îngrijoratoare, prin acumularea lor producandu-se alterarea calitatii factorilor de mediu. Aceste alterari  constituie cauza unor dezechilibre în fauna si flora, ca si in sanatatea si bunul mers al colectivitatii umane din zonele supraaglomerate.

            Prin accelerarea ritmurilor de dezvoltare, bazata pe consumarea resurselor neregenerabile de energie, s-a ajuns, în unele tari industrializate, la un grad de bunastare ridicat, constatându-se practic aparitia iminenta a amenintarii consecintelor actiunii umane asupra mediului, poluarea lui la nivel global.

            Deteriorarea mediului ambiant este cauzata, in principal, de: existenta a prea multor automobile, avioane cu reactie si nave de mare tonaj, a prea multor fabrici care functioneaza dupa tehnologii vechi, poluante, mari consumatoare de materii prime, apa si energie - fenomene determinante, în ultima instanta, de necesitatile crescânde ale unei populatii aflate în stare de explozie demografica si, îndeosebi, de existenta marilor aglomerari urbane.

            Mediul înconjurator reprezinta un element esential al existentei umane, constituind rezultatul interferentelor unor elemente naturale - sol, aer, apa, clima, biosfera - cu elemente create prin activitatea umana. Toate acestea interactioneaza si influenteaza conditiile existentiale si posibilitatile de dezvoltare viitoare a societatii.

            In vederea protejarii mediului, în primul rând, se impune identificarea zonelor afectate, evaluarea gradului de deteriorare si stabilirea cauzelor care au produs dezechilibrele respective.

            În privinta modalitatilor de protejare, se impune solutionarea a trei categorii de probleme:

•           " crearea unui sistem legislativ si institututional adecvat si eficient, care sa garanteze respectarea legilor în vigoare ;

•           " evaluarea costurilor actiunilor de protejare a mediului si identificarea surselor de sustinere a acestora ;

•           " elaborarea unor programe pe termen lung, axate pe protejarea mediului, corelate pe plan national si international.

            Referitor la evaluarea costurilor si stabilirea modului în care acestea sunt suportate, se poate afirma, cu certitudine, ca protejarea mediului este costisitoare iar factorii poluarii nu pot fi întotdeauna identificati. Datorita acestei situatii, costurile de protejare a mediului se împart între societatile comerciale potential poluatoare si stat.       

            Pentru elaborarea unor programe vizand protejarea mediului, trebuie identificati in totalitate factorii de mediu, precum si zonele în care pot aparea probleme de poluare a acestora. Un asemenea program presupune identificarea zonelor, evaluarea costurilor necesare si stabilirea responsabilitatilor pentru derularea proiectelor aferente.

            Presiunea activitatii omului asupra mediului natural creste foarte rapid. Concomitent, se accelereaza dezvoltarea industriala, schimburile, circulatia marfurilor, iar spatiul ocupat, parcurs si utilizat pentru activitatile umane, devine din ce în ce mai extins. Aceasta evolutie îsi pune tot mai pregnant amprenta, în mod nefavorabil, asupra mediului si a componentelor sale.

            Un alt factor daunator mediului este modernizarea transporturilor, accesul generalizat în cadrul spatiilor verzi. Comportamentul individului polueaza mediul într-o masura mai mare sau mai mica, fie sub forma activitatii cotidiene, fie a consumurilor turistice.

            În consecinta, conservarea functiilor igienico-sanitara, recreativa si estetica ale elementelor componente ale mediului natural constituie garantia unei dezvoltari continue a societatii umane.

BIBLIOGRAFIE:

1. Botnariuc N., Vădineanu A., 1982, Ecologie, Editura didactică şi pedagogică Bucureşti.

2. Vădineanu, A., 1999, Dezvoltare durabilă: teorie şi practică(Vol.I),Editura Universităţii din Bucureşti.

3. http://www.mmediu.ro/

4. http://www.anpm.ro/

EDUCAȚIE PENTRU MEDIUL ÎNCONJURĂTOR

-proiect educațional-

Prof. Crețan Valentina

Școala Gimnazială ,, Mircea Eliade”, Craiova

            ARGUMENT:

            "Cred că mediul înconjurător ar trebui inclus în chestiunile care ţin de securitatea naţională. Apărarea resurselor noastre este la fel de importantă ca şi apărarea graniţelor. În caz contrar, ce ar mai rămane de apărat?"
- Robert Redford

DENUMIREA PROIECTULUI: Mai mult verde!

TIPUL DE EDUCAȚIE:

o   educaţie ecologică – protecţia mediului.

o   educatie pentru dezvoltare comunitară - dezvoltare comunitară - voluntariat .

TIPUL DE PROIECT :

o   local.
 

APLICANTUL : Școala Gimnazială ,, Mircea Eliade”, Craiova

COORDONATOR: prof. Crețan Simona

CONTEXT – ARGUMENTUL PROIECTULUI 

            În anul 1970 în Nevada (SUA), la conferinţa IUCN (Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii), specialiştii şi cercetătorii au definit educaţia ecologică ca fiind: “ ... procesul prin care sunt recunoscute valori şi clarificate concepte pentru a se putea dezvolta abilităţi şi atitudini necesare înţelegerii şi aprecierii relaţiilor dintre om, cultura din care face parte şi mediul biofizic. Educaţia ecologică include de asemenea, exersarea luării unei decizii şi formularea unui cod propriu de conduită privind calitatea mediului”.

            Natura îşi are legile ei care trebuie respectate cu sfinţenie. A i le încălca, înseamnă a profana consfinţirea acestora de la începutul începuturilor. Se impune, astfel, ca de la vârste mici, copiii să fie educaţi în spiritul unei atitudini pozitive faţă de mediul înconjurător, în vederea formării ulterioare a conştiinţei şi comportamentului ecologic, favorabil unui stil de viaţă sănătos-mental, emoţional, fizic şi socio-moral. Este necesară construirea unei punţi între şcoală şi reprezentanţii comunităţilor şi ai autorităţilor locale, ai asociaţiilor şi fundaţiilor de mediu naţionale şi internaţionale.” Este nevoie de mult mai multă atenţie din partea fiecărui cetăţean şi de mai multă responsabilitate pentru a putea trăi într-un mediu curat, nepoluat, pentru a putea folosi condiţiile de viaţă pe care ni le oferă natura. Corelarea intereselor umanităţii în conformitate cu legile naturii este unica premiză a continuităţii vieţii pe Terra.

            Acţiunea de protecţie a mediului se poate realiza pe deplin, numai prin asocierea măsurilor de ordin juridic si administrativ cu cele de ordin educaţional. Schimbarea mentalităţii oamenilor nu este usoară,dar fără o educaţie în acest sens, orice acţiune de ocrotire a mediului este supusă esecului. În acţiunea de educare, un rol important îl are formarea unei gândiri ecologice despre lume. Pentru atingerea acestui ţel, este important a sădi în mintea si sufletul fiecărui cetăţean al societăţii, conceptul că omul ca specie biologică, este dependent de natură si că nu poate trăi în afara ei.

            Şcoala are menirea de a organiza si desfăsura o vie si susţinută miscare de educaţie ecologică si protecţie a mediului, iar elevii sub îndrumarea cadrelor didactice de specialitate pot si trebuie să formeze marele detasament de apărători ai naturii. Adevarata educaţie ecologică îsi va atinge scopul numai când se va reusi ca elevii – cetăţenii de mâine – să fie convinsi de necesitatea ocrotirii naturii si să devină factori activi în acţiunea de conciliere a omului cu natura. Fiecare elev trebuie să se transforme într-un ocrotitor constient al acestor lăcasuri de natură. Mediul educaţional nu se reduce doar la sala de clasă, ci cuprinde şi spaţiul ambiental exterior iar calitatea acestuia trebuie să asigure protecţia şi sănătatea celor care intră în contact cu el.

            Educaţia pentru mediu – finalizează educaţia în şi despre mediu, dezvoltă sensul responsabilităţii faţă de mediu, motivaţia şi abilităţile de a participa la îmbunătăţirea calităţii mediului. Promovează dorinţa şi capacitatea de a aborda un stil de viata compatibil cu conceptele dezvoltării durabile. Oferă profesorilor posibilitatea de a contribui împreună cu elevii la buna gospodărire a resurselor naturale abordând astfel componente ale educaţiei morale, estetice, politice.

DESCRIEREA PROIECTULUI :

Proiectul nostru consta în amenajarea spațiilor verzi aflate în curtea şcolii.
Copiii vor exersa în acest fel activitatea de a fi voluntar pentru a găsi soluţii şi a le aplica la problemele comunităţii, mai concret, ale şcolii. Elevii clasei I C vor lucra la amenajarea spaţiilor verzi alături de părinţii lor, și la întreținerea acestora. Înainte de partea practică, învățătoarea va desfăşura cu copiii un proces didactic intructiv – educativ în urma căruia elevii vor învăţa despre plantele care sunt specifice zonei noastre geografice, şi pe care urmează să le planteze. Printre aceste activităţi de învăţare se numară :

1. prezentare de power point,

2. vizită la gradina botanică, unde copii vor vedea diferite plante verzi despre care au învăţat,

3.concurs de machete în care vor proiecta dezvoltându-şi creativitatea, cum ar amenaja ei spaţiul şcolii - copiii prin arta origami şi quiling vor construi machetele sau vor desena un plan de amenajare. În finalul proiectului se va organiza diseminarea rezultatelor proiectului, în comisia metodică și în lectorate cu părinții.

OBIECTIVE GENERALE :

o   amenajarea spaţiilor verzi din jurul şcolii cu specii din flora spontană, gazon,  în interes educativ şi recreativ.

OBIECTIVE SPECIFICE :

o   conştientizarea tuturor factorilor implicaţi în educaţie (cadre didactice, părinţi, comunitatea locală, mass media) de necesitatea realizării unui spaţiu care să permită dezvoltarea armonioasă a copiilor sub toate aspectele.

o   cunoaşterea de către elevi a plantelor din flora spontană (arbori, arbuşti ornamentali, flori)
formarea conştiinţei şi comportamentului ecologic al elevilor.
formarea competenţelor de voluntariat , de comunicare şi cooperare în grup, în scopul implicării în problemele comunităţii.
stimularea potenţialului şi sensibilităţii artistice a elevilor.
formarea şi exersarea deprinderilor de îngrijire, protejare şi ocrotire a mediului înconjurător pentru educarea atitudinii pozitive faţă de acesta.

GRUP ŢINTĂ :

o   elevii

BENEFICIARII DIRECŢI : 

o   elevii

o   cadrele didactice din școală

BENEFICIARII INDIRECŢI :

o   școala

o   părinţi

o   comunitatea locală.

IMPACTUL ESTIMAT AL IMPLEMENTĂRII PROIECTULUI PENTRU GRUPUL ŢINTĂ :

a) elevii

o   vor conştientiza necesitatea pregătirii pentru şcoală, lucru care va duce la creşterea randamentului şcolar

o   vor avea un comportament corespunzator în școală, familie și comunitate în urma activităţilor ecologice desfăşurare în proiect.

o   vor descoperi noi posibilități de petrecere a timpului liber, manifestand comportament ecologic în natură, în excursii sau comportament voluntr,

o   îmbogățirea culturii generale din domeniul ecologiei;

o   egalizarea șanselor pentru toţi copiii;

o   lecții mai atractive cu modele audio-video realizate pe parcursul proiectului.

b) cadre didactice 

o   vor efectua o mai bună colaborare cu familia, contribuind la ameliorarea relaţiei elev-profesor-parinte-societate; 

o   cadrele didactice din echipa de subproiect vor căpăta experienţă în realizarea de proiecte,

o   vor putea deveni manageri în alte proiecte educaţionale, antrenând şi alte cadre didactice din şcoală

o   creşterea prestigiului scolii, prin implicarea în problemele comunităţii.

c) părinți

o   menținerea unei atitudini pozitive faţă de şcoală;

o   va crește gradul de implicare a părinților în activitățile copiilor și, implicit, ale școlii

o   prin antrenarea în subproiect a membrilor grupului ţintă se va consolida toleranţa,

o   respectul faţă de propriile convingeri, colaborarea eficientă, atitudini care se vor difuza în întreaga comunitate.

DURATA DERULĂRII PROIECTULUI:

o   anul școlar 2014-2015.

LOCUL DE DESFĂŞURARE –

o   școală și grădina botanică.

METODE ŞI TEHNICI DE LUCRU :

o   observarea

o   demonstraţia

o   conversaţia euristică

o   turul galeriei

o   munca în echipă

o   proiectul.

FORME DE ORGANIZARE :

o   pe grupe de elevi

RESURSE UMANE :

o   profesorii clasei

o   părinți

o   elevi

PARTENERI :

o   Universitatea din Craiova

o   Grădina Botanică “Alexandru Buia” din Craiova

ECHIPA DE MONITORIZARE :

o   echipa managerială a școlii

o   reprezentantul comitetului de parinti

o   reprezentantul consiliului elevilor

EVALUARE INTERNĂ :

o   realizarea unui film video la finalizarea proiectului; 

o   realizarea unui album de fotografii/expoziţie pe panoul şcolii, care să surprindă fiecare fază a proiectului.

EVALUARE EXTERNĂ:
MEDIATIZAREA REZULTATELOR PROIECTULUI  PRIN :

o   articole presa locală 

o   anuntarea activitatii la sședintele cu părinții; 

o   afișarea programului activităților la avizierul şcolii .

o   realizarea unui poster. 

o   postarea proiectului pe site-ul şcolii .

MODALITĂŢI DE MONITORIZARE ŞI EVALUARE ALE REZULTATELOR PROIECTULUI :

o   chestionare in vederea culegerii de păreri constructive de la cadrele didactice din afara echipei, membrii echipei de proiect, părinţi, reprezentanţi ai comunităţii locale;

o   întâlniri de lucru ale membrilor echipei de proiect pentru evaluări intermediare;

o   intocmirea programului de acţiuni pentru etapa următoare, 

o   raport de evaluare finală

o   fise de feedback din partea elevilor 

o   fotografii din timpul activităţilor realizate,prezentate în power point;

o   portofolii cu chestionarele aplicate, desene, fotografii, vederi, pliante, c.d.-uri,

ACŢIUNI PENTRU PROMOVAREA/DISEMINAREA ACTIVITĂŢILOR/ REZULTATELOR PROIECTULUI :

o   participare la mese rotunde în şcoală, la cercuri pedagogice, în care sunt prezentate activităţile si rezultatele proiectului;

o   instrumente in format electronic- pagina wiki a proiectului

o   articole in presa locală,

o   pliante si  afişe

RISCURI :

o   vremea ploioasă.

SUSTENABILITATEA PROIECTULUI :

o   posibilitatea de dezvoltare / continuare ulterioarăa proiectului prin atragerea de noi parteneri și implicarea mai multor colective de elevi.

TERRA, PRIETENA NOASTRĂ

-proiect educațional-

Negrilă Angelica

Școala Gimnazială Castranova

            ARGUMENT:

             “Să privim încă o dată pământul acesta drag pe care foşnesc plopii şi cântă ciocârlia, să-i arătăm mai mult decât oricând dragostea noastră…Să-i privim munţii şi păsările în noul de lumină ce s-a deschis asupra lui, să-l învăluim într-o dragoste mai adâncă şi mai fierbinte”, spunea Geo Bogza în scrierile de mare încărcătură emoţională, cutreierând cărările acestei ţări binecuvântată de Dumnezeu.

             Grija faţă de mediu trebuie să fie o componentă esenţială a dezvoltării morale, spirituale, sociale şi culturale, a generaţiilor actuale. Astăzi, mai mult ca oricând, se impune educarea tuturor cetăţenilor în spirit ecologic, în special a tinerei generaţii, deoarece aceasta va fi atât beneficiarul de mâine cât şi factorul de decizie.

            La vârsta şcolară mică educaţia ecologică este la fel de importantă ca şi educaţia intelectuală, morală, estetică deoarece le transmite copiilor cunostinţe despre mediul înconjurător, le formează deprinderi de a ocroti şi proteja natura, atitudini şi comportamente corecte faţă de mediul înconjurător.

            Consider că şcoala are la îndemână multiple posibilităţi de realizare a unei bune pregătiri ecologice a copiilor care să se materializeze apoi în formarea unui comportament şi a unei culturi ecologice.

SCOP:

Proiectul îşi propune

o   să determine elevii să îşi reconsidere modul de a trăi în raport cu natura

o   să o protejeze, pentru a putea beneficia de darurile vitale ce ni le oferă cu atâta generozitate şi formarea comportamentului ecologic adecvat prin derularea de acţiuni concrete de protecţie a mediului înconjurător

o   atenţionarea publicului şcolar cu privire la consecinţele unei conduite neadecvate  asupra mediului şi întelegerea de către elevi că viata este posibilă numai într-un mediu nepoluat.

OBIECTIVE:

o   dezvoltarea deprinderilor de a păstra natura curată;

o   cultivarea sentimentelor de respect si pretuire a mediului înconjurător

o   însusirea unor comportamente sociale adecvate;

o   cresterea atentiei elevilor asupra gradului de poluare în comuna lor

o   implicarea în activităţi urmărind prevenirea poluării

o   antrenarea copiilor în vederea realizării de lucrări ECO cu mesaje PRO NATURA

o   formarea unei bune conduite ecologice la copii în asa fel încât să vibreze mai mult coarda intimă a sentimentului iubirii lor pentru natură

GRUP ȚINTĂ:

o   elevii claselor pregătitoare şi clasele I-VIII

ECHIPA DE PROIECT:

PARTENERI AI ȘCOLII:

o   omitetul de părinţi pe şcoală

RESURSE:

a) umane:

o   elevi

o   părinţi

o   cadre didactice;

b)materiale:

o   reciclabile- hârtie, carton, doze de aluminiu, plastic, fire, capace….

o   din natură (frunze, seminţe, castane, legume), foarfece, lipici, vopsele, pensoane;

o   flip – chart

o   aparat fotografic, casetofon, casete audio;

o   produse ale copiilor (jucării, desene, albume cu fotografii, portofolii);

METODE:

o   conversaţia

o   explicaţia

o   problematizarea

o   învăţarea prin descoperire

o   jocul de rol;

FORME DE REALIZARE:

o   experimente

o   povestiri ştiinţifice

o   activităţi practice

o   drumeţii

o   colecţii de materiale din natură

o   vizionări de diapozitive

o   expoziţii

o   discuţii pe marginea activităţilor vizionate

o   scenete ecologice;

REZULTATE ACCEPTATE:

o   competenţe de relaţionare pozitivă, comunicare şi lucru în   echipă;

o   mecanisme de parteneriat funcţionale între elevi, părinţi, cadre didactice şi membri ai comunităţii, implicarea acestora în viaţa şcolii;

o   realizarea unui “colţ verde” în holul şcolii;

o   diminuarea cantităţii de deşeuri menajere abandonate la întâmplare şi mai puţin depozitate în locuri amenajate special;

o   folosirea coşurilor ecologice indiferent unde le întâlnesc

o   colectarea igienica a deseurilor folosind saci ecologici si manusi

o   refolosirea creativă a materialelor reciclabile

o   păstrarea sănătăţii prin evitarea poluării.                

o   manifestarea la cel puţin 75% din elevii grupului ţintă a unui  comportament  şi abilităţi specifice educaţiei ecologice;

ACTIVITĂŢI PROPUSE

             1. DETECTIVII CURĂŢENIEI !-şcoala-castelul curăţeniei( perioada 1.04.2015-10.04.2015)pentru o viaţă şi un mediu sănătos

o   curăţenie generală  în fiecare clasă, apoi menţinerea curăţeniei şi aerisirea sălilor de clasă

o   amenajarea unui colţ verde în fiecare sală de clasă

o   instalarea unor coşuri de gunoi desenate şi inscripţionate cu mesaje ecologice în fiecare clasă

o   colectarea de hârtie de către elevii fiecărei clase

           Va fi premiată cea mai ECO clasă !( clasa care va îndeplini toate activităţile specificate)       

      

             2.  FRUMUSEŢI … DIN NIMICURI   (perioada 7.04.- 23.04.2014)

o   activitate practică de realizare a unor obiecte de decor, podoabe, felicitări, jucării, eco-creaţii folosind  materiale reciclabile( hârtie, carton,doze aluminiu, plastic, etc…)

o   realizarea unei expoziţii cu aceste frumuseţi pe holul şcolii

o   aprecierea rezultatelor prin premii

             3. CUM TE SIMŢI ,PĂMÂNTULE? De ziua ta vrem să te facem să zâmbeşti!

o   concurs- realizarea de postere dedicate Zilei Pământului pe tema ocrotirii vieţii pe pământ şi a luptei împotriva poluării

o   organizarea unui colţ verde în unitate cu posterele realizate de către elevi

o   adoptarea şi afişarea  unui ECO-COD şi a săptămânii micului ecologist,distribuirea de fluturaşi ECO

o   aprecierea celor mai reuşite postere prin premii

            4. RĂSPLATA MICILOR ECOLOGIŞTI -5.05.2015  festivitatea de premiere

prezentarea unei scenete ecologice de către elevii claselor  pregătitoareI, a II-a  şi premierea elevilor

EVALUARE:

o   proiectul permite să se cunoasca mai bine atât copiii cât si părintii,să lucreze împreună,să înteleagă nemijlocit rolul pe care îl au ei în protejarea naturii

o   observarea curentă

o   aprecierea rezultatelor prin premii (premiul special, I, II, III şi trei menţiuni la nivelul claselor: cls. preg;cls.I+II; cls. III; cls.IV; cls.V ,Cls.VI+VII,; cls. VII+VIII la secţiunea 2; premiul pentru cea mai ECO clasă la secţiunea 1; premiul special, I,II,III pentru cele mai reuşite 4 postere, la secţiunea 3);

EVALUARE INTERNĂ:

o   expoziţii cu lucrări ale copiilor

o   afişe

o   postere

o   chestionare

o   diplome

o   realizarea unor portofolii

o   album foto - un CD

o   articole pe www.didactic.ro

o   pliante

o   diplome pentru cei mai inimoşi mici-ecologişti

 EVALUARE EXTERNĂ:

o   părintii

o   profesorii din şcoală

o   comunitatea locală

MONITORIZAREA PROIECTULUI:

o   discutii;

o   cd-uri-album cu imagini.

o   postarea desfășurării proiectului precum și a rezultatelor obținute, pe site-ul şcolii

DSIMINAREA PROIECTULUI:

o   prezentarea proiectului în cadrul consiliului profesoral  şi a   şedinţelor cu părinţii;

IMPACTUL PROIECTULUI:

Implementarea acestui proiect va avea impact asupra :

o   Grupului ţintă prin : dobândirea unor cunoştinţe referitoare la creativitatea școlarilor;

o   Scolii ca organizaţie : - schimbarea atmosferei în scoală, creşterea prestigiului unităţii de învăţământ în zonă şi în comunitate.

SUBSTENABILITATEA PROIECTULUI.

Continuitatea proiectului va fi asigurată de :

o   continuarea proiectelor ce pot duce la îmbunătăţirea actului educaţional;

o   continuarea anuală a activităţilor de colaborare şcoală-părinţi;

o   menţinerea şi dezvoltarea parteneriatelor încheiate în cadrul proiectului;

o   extinderea bunelor practice prin transformarea în proiect judeţean sau naţional.

SURSE DE FINANȚARE: 

 fonduri proprii

„UN MEDIU CURAT – O VIAŢĂ SĂNĂTOASĂ”

-         proiect educațional eco-școala -

Școala Gimnazială Coșoveni, Dolj

Prof. înv. primar GLOGOGEANU MARINELA

            ARGUMENT

Pornind de la premisa că ecologia constituie una dintre condiţiile supravieţuirii speciei umane, educaţia ecologică reprezintă calea de a ajunge, prin cunoaştere, la înţelegerea şi respectarea naturii, a mediului din care facem parte.

            Educaţia pentru protecţia mediului a devenit o nouă dimensiune a curriculumului, cu scopul de a iniţia şi promova o atitudine responsabilă faţă de mediu, de a-i face pe tineri să conştientizeze pericolele degradării accentuate a mediului.

             Interesul şi dragostea pentru natură sunt, la majoritatea copiilor, instinctive. În plus comportamentele şi convingerile formate copiilor la o vârstă cât mai fragedă sunt cele care se păstrează cel mai bine toată viaţa. De aceea, în educaţia realizată în scoala trebuie să pornim de la interesul firesc al copiilor pentru plante şi animale, pentru ceea ce reprezintă, în general, natura pentru ei.

Educaţia ecologică în scoala se realizează mai ales la nivel afectiv, îndeosebi prin accentuarea aspectelor ce ţin de legăturile emoţionale, deoarece natura, prin frumuseţea ei, sensibilizează sufletul copiilor, înlătură oboseala, creează bună dispoziţie, ne ajută să ne cunoaştem mai bine. Acum se conturează sentimente ce se vor manifesta prin atitudini ce dovedesc atenţia acordată de acesta mediului.

            Mijloacele şi formele de realizare a educaţiei ecologice în școală sunt diverse şi multiple.

Realizarea acestui proiect asigură un cadru organizat de cunoaştere, manifestare şi relaţionare  ecologică a copilului cu mediul înconjurător, asemănător celui din ţările UE, în vederea formării unei atitudini pozitive faţă de mediu şi problemele  sale.

          E bine ca şi copiii să ştie, înainte de toate, că trebuie să protejeze natura – din care suntem parte integrantă – pentru că tot restul vieţii noastre depinde de aceasta.

Ø  TIP PROIECT: Ecologic

Ø  PERIOADA:  anul scolar 2015 - 2016

Ø  LOCUL DE DESFĂȘURARE:  în comunitate – școală

Ø  SCOPUL:

·         implicarea elevilor în proiect

·         implicarea elevilor in activitati de plantare a pomilor si a florilor in curtea școlii

·         conștientizarea importantei unei alimentații sanatoase

·         identificarea materialelor reciclabile şi lucrul cu acestea, astfel încât ele să se transforme în ceva ce poate fi subiectul unei prezentări frumoase

·         stimularea creativităţii tinerilor elevi, a imaginaţiei acestora de a face din "nimic", "ceva" ce poate să ne încânte privirea.

·         încurajarea elevilor talentaţi

Ø  PREZENTARE GENERALĂ:

·         Prin implementarea acestui proiect educaţional, Şcoala Gimnazială Coșoveni va fi un factor activ în eforturile comunităţii locale privind protecţia şi conservarea mediului, dar şi în identificarea şi găsirea soluţiilor de rezolvare a acestora  prin metode şi strategii specifice: curriculum adaptat şi acţiuni concrete în cadrul şcolii şi localităţii.

·                     Prin  realizarea proiectului, la nivelul şcolii noastre se vor putea realiza următoarele:
  1. Informarea elevilor privind problemele de mediu şi eforturile societăţii de protejare şi conservare a lui.
  2. Implicarea activă a elevilor în activităţi de protejare a mediului printr-o abordare diversă: activităţi de plantare, activităţi artistice, activităţi ce vizează înfrumuseţarea  şcolii, a clasei, a localităţii şi zonei .
  3. Formarea abilităţilor de colectare selectivă a  deşeurilor de hârtie şi carton, PET-uri
  4. Dezvoltarea dragostei şi respectului pentru natură, om şi societate, prin dezvoltarea respectului faţă de sine, faţă de mediul ambiant, prin reducerea deşeurilor şi înfrumuseţarea mediului şcolar.
  5. Colaborarea cu comunitatea locală şi stabilirea unor parteneriate cu alte şcoli din România.

·         COMITETUL  PROIECTULUI  este format din:
- Prof. înv. primar Marinela Glogogeanu;

- reprezentanţi ai  Asociaţiei Comitetului de Părinţi;
-  elevii Scolii Gimnaziale Coșoveni

Ø  ACTIVITATI PRINCIPALE:

·         Constientizarea importantei naturii pentru sanatatea noastra;

·         Realizare de panouri cu plante protejate prin lege;

·         Plantarea de pomi si de flori;

·         Drumetii in natura pentru a observa  pe viu plantele si animalele în mediul lor natural de viață  ;

·         Realizare de planse si desene despre natura (flori,copaci,animale);

·         Expozitie de desene in scoala;

·         Activitati de ecologizare a zonei prin participarea elevilor

Ø  OBIECTIVELE PROIECTULUI:

·           îmbunătăţirea calităţii mediului în şcoală şi în împrejurimile acesteia;

·           promovarea în rândul elevilor a dragostei şi respectului pentru natură, om şi societate prin dezvoltarea respectului faţă de sine şi mediul ambiant;

·           înţelegerea de către elevi a relaţiei dintre om şi mediu, a interdependenţei dintre calitatea mediului forestier şi calitatea unei vieţi cu adevărat sănătoase (2/3 din oxigenul planetei consumat de lumea vie, de industrie, autovehicole este furnizat atmosferei de către arbori şi arbuşti);

·           responsabilizarea elevilor în propria formare şi iniţierea acestora în redimensionarea parteneriatului educaţional pe baza realizării unor forme diverse de colaborare: proiecte legate de protecţia mediului, colaborări cu alte şcoli, instituţii şi factori decizionali, atragerea unor eventuali sponsori;

·           implicarea factorilor de decizie locali,a  agenţilor economici şi a altor instituţii în obţinerea de informaţii şi fonduri necesare pentru creşterea calităţii factorilor de mediu;

·           stimularea şi promovarea capacităţii creatoare a elevilor prin organizarea de expoziţii cu lucrările lor;

·            însuşirea unor comportamente sociale adecvate;

·           conştientizarea elevilor că depinde şi de noi, de fiecare, ca viaţa pe pământ să rămână posibilă şi suportabilă.

      Elevii scolii noastre, primesc o educaţie ecologică corespunzătoare care îi face capabili să o aplice şi să o mediatizeze la rândul lor pentru o mai intensă responsabilizare a comunităţii locale.

Ø  REZULTATE ASTEPTATE:

·         copiii îşi formează o concepţie corectă de protecţie a mediului înconjurător;

·         se iniţiază în diferite metode de investigare a mediului;

·          iau atitudine în anumite situaţii negative şi işi afirmă punctele de vedere cu hotărâre;

·         devin mai receptivi la normele de comportare în şi faţă de natură;